Închide

Castelele Transilvaniei şi întrebarea pentru început de 2016: cum le readucem la viaţă?

EconomieTop News by Kristina Reştea - dec. 30, 2015 0 1989

Castel de secol XVII în Covasna transformat în boutique hotel printr-o investiţie privată a unei familii, completată de fonduri de dezvoltare rurală. În curte, la Tălişoara, se organizează Zilele Satului. Castelul Károlyi, din Carei, reabilitat de primărie cu fonduri europene şi gestionat în continuare de primărie, e astăzi un muzeu, dar are și o bibliotecă în clădire. Două exemple fericite din câteva sute de clădiri nobile din Transilvania. Monumente istorice, valoroase, somptuoase sau sobre, demne, îmbătrinite sau, uneori, reabilitate, moştenite de urmaşi de baroni şi conţi, intrate în proprietate de stat ori, poate, recuperate – Transilvania are sute de castele şi conace. Cum se pot valorifica? E una dintre întrebările care încă au nevoie de răspunsuri. Printre aceste „case nobile” se află şi castelul Banffy din Bonţida, cu domeniu devenit gazdă de festival Electric sau castelul Barcsay-Banffy, recent cumpărat de un om de afaceri care tocmai l-a deschis pentru un alt festival. Multe au nevoie de reabiliare şi de investiţii serioase pentru salvare. Deocamdată, un prim pas înspre repunerea lor în circuit a fost făcut: aproximativ 300 de proprietăţi au fost adunate într-o bază de date printr-un proiect al Grupului PONT, asociaţie care a conceput și promovat conceptul prin care Cluj-Napoca a obținut în acest an titlul de capitală europeană a tineretului. La jumătatea lunii ianuarie se prezintă progresul proiectului.

Astfel, a doua conferință a proiectului Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare se va organiza în 15 ianuarie 2016 la Universitatea Sapientia Cluj-Napoca (Calea Turzii 4.), unde se vor prezenta rezultatele, demersurile și progresul proiectului. Grupul PONT a elaborat profilurile strategice a 300 de castele și conace din Transilvania, pe baza cărora aceste monumente istorice se pot valorifica. Pe baza acestora, pot fi elaborate strategii de dezvoltare, iar în cadrul acestor profiluri se regăsește istoria castelelor, dar și situația lor actuală. „La acestea se leagă strategia pe care Grupul PONT o elaborează împreună cu experții implicați deja în acest proiect, strategie a cărei formă preliminară va fi prezentată cu ocazia conferinței din data de 15 ianuarie. Pe baza acestei strategii se pot elabora ulterior planuri operaționale de valorificare economică și/sau socială a fiecărui castel într-un mod sustenabil. Profilurile castelelor se pot găsi pe noua pagina de web al proiectului”, spun reprezentanţii PONT.

Cât de gravă e situaţia acestor proprietăţi şi ce se poate face pentru ele? “Dacă ar fi să definim niște primi pași în reintroducerea acestor castele în circuite, trebuie în primul rând să stopăm degradarea lor, care de multe ori necesită relativ puține resurse (mai ales materie primă și resursă umană). Calea ce poate fi urmată este prin mobilizare comunitară, colaborare și schimb de experiență”, spune pentru Actualdecluj.ro Andras Farkas, co-fondator al grupului PONT. “Este greu să facem precizări exacte, subiectul castelelor din Transilvania necesită și mai multă cercetare. Estimăm că sunt aproximativ 600 astfel de clădiri în Transilvania (inclusiv Crișana, Maramureș și Banat), dar există în continuarea o lipsă acută de informații. Munca noastră este numai un punct de pornire. Nu considerăm niciuna din situații ca fiind gravă. Sunt situații unice care au nevoie de soluții unice. De exemplu dacă vorbim de o clădire care e în ruine deja, soluția este conservarea acelei stări pentru că nu se va putea reconstrui, sustenabilitatea fiind una comunitară și turistică. Tocmai asta vrem să realizăm, crearea unor resurse (date și informații, oportunități, rețea de colaborare, acces la modele de bună practică existente deja, dar și la expertiză în domenii conexe). Experiența noastră este că există o receptivitate crescută în comunitatea transilvăneană față de subiect ceea ce poate fi transformată în acțiune prin voluntariat, crowdfunding. Credem că producerea unor rezultate semnificative este posibilă prin colaborare și implicare completată desigur și cu investiții private sau cu resurse atrase din fonduri nerambursabile”, subliniază Farkas.

 

Castelul din Gilău

Castelul din Gilău

Proiectul Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare este finanțat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului în cadrul Programului ”Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural” – schema granturi mici, finanțat prin Mecanismul financiar SEE 2009–2014 cu o sumă de 235.107 lei.

Despre Castelul din Gilău, puteţi citi mai multe aici:

 

FOTO/VIDEO Cum arată castelul “aristocrat” din pădure, în era post-tranzacţie: domeniul de la Gilău a intrat în circuit festivalier

şi

Ultimul aristocrat de la cel mai mare castel privat din Transilvania: “Când am recuperat proprietatea, am zis: Dumnezeule, părinţii mei locuiau aici!”

 

În completarea proiectului inițial, Grupul PONT a realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național aplicația pentru mobil Castel în Transilvania în limbile română, engleză și maghiară care prezintă 300 de castele și conace transilvănene. Aceasta le e destinată celor interesați de astfel de obiective, celor care călătoresc pentru a cunoaște și explora această importantă parte a patrimoniului cultural arhitectural românesc. Aplicația iOS poate fi descărcată de pe Appstore (https://appsto.re/ro/zNzd_.i), iar aplicația Android poate fi descărcată deja gratuit de pe Google Play. (https://goo.gl/k5Y1aD)

Grupul PONT a lansat şi un apel către experți care vor să se alăture demersului de restaurare și valorificare a castelelor și conacelor din Transilvania. „Un obiectiv foarte important al acestui proiect este să se creeze o bază de date online a experților din domenii care au legătură cu castelele din Transilvania. Astfel proprietarii și administratorii de castele sau oricine vrea să depună un proiect pentru restaurarea unor castele va avea posibilitatea să contacteze acei experți care poate să îi ajute munca. Se caută experți din domeniul arhitecturii, legislației, managementului, turismului, din domeniul dezvoltări de comunitate și regiune”, au mai transmis reprezentanţii grupului PONT. Experții se pot înscrie pe pagina de web.

 

Electric Castle la Bonţida. Sursa foto: Electric Castle

Electric Castle la Bonţida. Sursa foto: Electric Castle

 

„Grupul PONT nu este o organizație specializată în patrimoniul cultural construit sau restaurare. Nu este o unitate turistică, nu se ocupă cu digitalizare sau cu rezervarea imobilelor; în toate domeniile menționate există organizații specializate în Transilvania, în România, iar acestea ne pot oferi experți în aceste domenii. Echipa noastră consideră situația castelelor din Transilvania ca fiind de natură istorico-culturală, economică, turistică sau socială, și credem că printr-o abordare care se extinde peste aceste ramuri, sectoare și domenii se poate atinge obiectivul de a oferi ajutor în găsirea unor soluții durabile în ceea ce privește viitorul acestor castele, respectiv dorim să ne asigurăm de mobilizarea unor surse semnificative”, mai precizează echipa PONT.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.