FOTO. Castelele Transilvaniei, în „mâinile” administraţiilor locale. Exemple din Covasna şi Carei
EconomieTop News by Kristina Reştea - feb. 13, 2016 0 2966
Un conac transformat în centru de reabilitare pentru copii cu handicap, un altul recent achiziţionat şi cu planuri de viitoare destinaţie cultural turistică şi un castel în centru de mic oraş transformat în loc pentru expoziţii şi spectacole. Sunt trei exemple de vechi proprietăţi nobiliare, aflate acum în proprietarea administraţiilor locale, care se bat să obţină bani pentru ele sau au făcut-o deja, pentru a le repune în circuit. Cele două conace se află în Covasna, iar castelul de mic centru de oraş e al Careiului. Proprietarii au venit la Cluj în ianuarie şi au prezentat paşii de până acum pe drumul reabilitării de castele, la conferința din cadrul proiectului Castel în Transilvania – strategii și modele de dezvoltare, gesionat de Grupul Pont.
“În Covasna şi în Secuime au fost construite cele mai multe conace, există 165 astfel de conace. Consiliul Judeţean împreună cu Consiliile locale au desfăşurat mai multe programe anuale pentru aceste obiective”, spune Zsuzsa Szots Papp, colaborator al Centrului de Cultură al judeţului Covasna.
Două clădiri se află în proprietatea CJ: conacul Székely-Potsa (Chilieni) şi conacul Miko din Olteni.
„Conacul Székely-Potsa a fost o ruină când a intrat în posesia Consiliului Judeţean. Cu sprijin olandez, am reuşit să renovăm această clădire, care e azi centru de reabilitare pentru copii cu handicap. Conacul Miko din Olteni a intat în posesia CJ în 2015. Am reuşit să cumpărăm clădirea şi un teren de 10 ha aferent, împreună cu Consiliul Local al comunei. În acest caz, un studiu arhitectural urmează să fie publicat în iunie. Datorită frescelor şi picturilor murale, acest conac e unic în Europa Centrală. Vrem să reconstruim picturile murale în întregime”, a precizat reprezentanta CJ. Destinaţia clădirii nu este încă stabilită, cu toate că ar fi „mai multe idei” în ceea ce priveşte utilizarea imobilului. Consiliul Judeţean nu poate însă finanţa lucrările de reabilitare. „CJ va încerca să solicite ajutor din partea instituţiilor ce acordă finanţare. Probabil destinaţia va fi legată de turism ecvestru. Oricum, destinaţia proprietăţii urmează să fie cultural-turistică. Se vor organiza Zilele patrimoniului cultural maghiar, excursii, chiar la clădiri-monumente care sunt închise”, a completat Zsuzsa Szots Papp.
Castelul cu domeniu de 10 ha din orăşelul din Satu Mare
Jenő Kovacs, primarul oraşului Carei a indicat şi el o sursă pentru învierea de castele: în 2008 au câștigat mai mult de 5 milioane de euro prin Programul Operațional Regional pentru renovarea castelul Károlyi din oraş și al cetății din Ardud. În castelul renovat se organizează expoziții, spectacole de teatru, concerte, iar în parcul castelului (care a fost revitalizat din alte fonduri) funcționează un manej. În 2015, mai mult de 40.000 de persoane au vizitat castelul, potrivit datelor oficiale. „Am reuşit să aplicăm pentru un proiect în domeniul turismului, care să includă şi castelul. A fost un proiect de peste 5 milioane de euro, care a inclus şi reabilitarea parţială a cetăţii. În jur de 800.000 de euro au fost destinaţi cetăţii, restul castelului. Familia Karolyi e una din cele mai importante familii nobiliare. Membrii familiei au dat doi minişti în Ungaria şi oameni cu averi importante. Anul trecut, s-a reuşit adunarea membrilor familiei de peste tot din lume. Nu toţi se înţeleg între ei, dar am reuşit să îi adunăm pe toţi”, se mândreşte primarul.
„Am reuşit să realizăm această reabilitare pentru că în centrul Careiului pe un teren de 10 ha exista un castel foarte frumos care a trebuit renovat. Noi am reuşit să renovăm acest castel şi îl utilizăm împreună cu muzeul municipal, pentru expoziţii, concerte. Am terminat renovarea teatrului de curând, dar până atunci şi spectacolele de teatru au avut loc în castel”, spune primarul. Reablitatea a început în 2006, utilizându-se inclusiv bani de la buget, dar şi prin accesarea axei turism POR. „Am reuşit să găsim şi un grup de investitori. Toate cheltuielile sunt suportate de Consiliul Local, iar noi nu putem să avem venituri din acest proiect. Anual plătim 100.000 de euro pentru facturi şi alte cheltuieli. Am primit bani de la 8 proiecte transfrontaliere România-Ungaria”, a mai precizat primarul din Carei. Acesta a amintit însă şi de un episod mai puţin plăcut de şantier de renovare pe domeniul nobiliar. „Am tăiat 160 de copaci din 1680. Am fost ameninţat să termin cu aceste defişări, deşi renovarea grădinii a fost făcută cu specialişti. Parcul englezesc a trebuit reabilitat şi adus în starea lui originală. Când am demolat anumite lucruri, am fost criticaţi, ne spuneau că nu vom avea bani pentru reabilitare. Careiul a obţinut 17 milioane de euro fonduri europene. Avem propriul personal, două birouri, nu apelăm la externalizare pentru scriere proiecte”, a subliniat Jenő Kovacs. „Nu ştiu ce se va întâmpla cu proiectul actual. Există un plan şi pentru casa servitorilor, dar nu cred că vom putea depune proiectele. Dacă guvernul va putea negocia la Bruxelles… Toţi banii sunt canalizatţi în reşedinţa de judeţ, noi suntem oraş mic, cu 20.000 locuitori”, a mai spus primarul.
Castelul cu atriu. Castelul Karolyi din Carei, prezentat pe portalul Castel în Transilvania
„Predecesorul castelului era o casă întărită de piatră construită de Károlyi Láncz László cu învoirea lui Matei Corvin. În anul 1592, în fața pericolului turcesc, casa este transformată de către Károlyi Mihály în cetate. Edificiului din piatră, care era până atunci și o fortăreață care apăra frontierele, îi erau adăugate șanțuri de apărare, o curte internă și bastioane în formă patrulateră. În 1699, baronul Károlyi Sándor a transformat cetatea. Ulterior, în 1794 contele Károlyi József a ordonat dărâmarea castelului și construirea pe baza planurilor lui Joseph Bitthauser unui castel în stil baroc. S-a renunțat la sistemele defensive și castelul a fost transormat într-o reședință. Clădirea cu patru etaje avea o curte interioară, cramă și bastioane decorative. Sala mare de recepție era decorată cu picturi și sculpturi. În 1894, contele Károlyi István a ordonat din nou reconstruirea castelului pe baza planurilor lui Ybl Miklós; a devenit un castel în stil neogotic-neobaroc, cu șapte turnuri și șanț de apărare. Lucrările erau făcute de Meining Arthur, un arhitect de la Budapesta.
Trecând de ușa mare de la intrare, se ajunge într-un atriu uriaș, transformat din vechea curte interioară dreptunghiulară. Spațiul putea fi caracterizat cu „posibilitatea unei trăsuri cu patru cai de a se întoarce” în interiorul atriului. Trei ferestre mari arcuite iluminează acest atriu uriaș. Tavanul este decorat în stil unguresc, cu lalele. Scara este suportată de două coloane uriașe din marmură, balustrada din scară și coridor sunt decorate cu ornamente din lemn sculptate foarte atent. Cele două cămine din marmură sunt ornamentate cu simbolul leilor din stema familiei. Podeaua este făcută din mozaic. După tranformarea clădirii din 1894, mobilierul din lemn al castelului a fost confecționat pe model englez de către tâmplarul din localitate, Kinczel, iar cu lăcătușeria s-a ocupat meșteșugarul Ősz János din Carei. Istoria reamenajărilor este comemorată de o place neagră din marmură pe peretele clădirii, placă pusă la locul lui încă de Károlyi István. Stilul reprezentat de castelul de azi este stilul eclectic și secesionist, la care se mai adaugă elemtele stilului baroc din secolul al XVIII-lea.
Parcul castelelui a fost atestat documentar pentru prima oară în 1754, ca „o grădină frumoasă și celebră”; mai mult, este descrisă și iazul din acest parc. În grădina de odinioară mobilierul era compus din bănci în stil venețian, suporturi de plante uriașe și într-un colț al grădinii se mai afla și fântână venețiană de epocă. Conform descrierilor lui Szirmay Antal, castelul avea o grădină foarte frumoasă, construită în stil englez și avea o floră bogată: se găseau mai multe plante rare pe cele 12 hectare ale grădinii. Dintre copacii aflați în grădină, un cel mai bătrân copac este un platan plantat de către contele Károlyi György în 1810, când avea numai șapte ani. În imediata apropiere a parcului, pe locul unui fost depozit de bere, stă un turn de apă, înalt de 33 de metri, construit în anul 1888”.
Citeşte şi:
FOTO. Castele în Transilvania, exemplu de la Tălişoara: castel transformat în boutique hotel
şi
Exemplu de Castel “chemat” în secolul XXI: câţi bani a atras până acum domeniul Banffy din Bonţida
şi
FOTO Castelul cu inorogi din Cluj. Povestea unui edificiu splendid transformat într-o ruină