Care e istoria turnului Zidarilor, de apărare al vechii cetăți a Clujului, care încă există deși nu știe aproape nimeni de el
Istorie by Actual de Cluj - dec. 31, 2024 0 606
Turnul de apărare al vechii cetăți a Clujului din fundul curții Arhivelor este într-adevăr Turnul Zidarilor, confirmă azi pentru actualdecluj.ro istoricul Lukacs Jozsef. Altfel, Primăria din Cluj-Napoca și documentele oficiale îl amplasează la numărul 17, unde nu există nici un turn.
”Între Bastionul Croitorilor și fostul turn poartă al străzii Turzii erau patru turnuri de apărare. Turnul Zidarilor parțial încă există în curtea casei construite de profesorul de geologie Antal Koch și cumpărată de familia Miko. În curtea acestei case e rămășița Turnului Zidarilor, e parțial încă în picioare”.
La numărul 17 e o greșeală, nu este și nu a fost nici un turn, spune acesta cu referire la faptul că Primăria din Cluj-Napoca a marcat existența acestui turn la zeci de metri distanță (aici detalii). Următorul turn care a existat s-a aflat în partea din spate a clădiri în care funcțonează facultatea de Teatru a UBB, acolo era turnul curelarilor. Ambele turnuri – al curelarilor și zidarilor – au fost demolate în 1810 de către același tip, familia baronulului Banffy. În 1810 acel baron a primit îngăduința din partea autorităților orășenești să demoleze cele două turnuri. Turnul zidarilor nu s-a aflat pe parcela lui, pe când turnul curelrilor se afla pe terenul lui, atunci turnul curelarillor a fost demolat în întregime, și fundația a fost scoasă din pământ. Turnul Curelarilor a dispărut. Acolo povestea în linii mari e următoarea: la începutul secolului XIX orașul a îngăduit demolarea acestor ziduri. În a doua jumătate a secolului XVIII sistemele de apărare a orșaului – șanțul, zidul și turnurile – au devenit de prisos. La un moment dat autoritățile militare imperiale au decis că aceste fortificații pot fi demantelate, atunci chiar a venit o dispoziție de la curtea imperială că din moment ce aceste fortificații au fost ridicate de orășeni pe cheltuiala lor atunci dreptul de a demola revine tot orășenilor. Orașul a avut dreptul să valorifice, cumva, aceste construcții. Atunci orașul – autoritățile – au acordat îngăduința proprietarilor care aveau parcele în acea zonă să demoleze porțiuni de zid, respectiv turnuri de apărare. Așa a primit dreptul acest baron Banffy să demoleze cele două turnuri de apărare. Atunci a construit casa proprie, în literatura de specialitate e Casa Karacsay în care funcționează facultatea de Teatru. Materialul de construcție rezultat din demolare a intrat în casa baronului. Acolo a făcut un abuz, autoritățile au permis demolarea turnurilor dar nu și zidul de apărare. până autoritățile s-au dezmeticit, baronul a dărâmat până la fundații zidul și a extins propria parcelă, curtea imobilului, cu vreo 2-3 metri”.
Cum de a scăpat turnul Zidarilor de demolare, chiar și doar parțial? Deocamdată nu știm. ”De ce nu a fost demolat integral nu știu. Probabil nu a mai rentat. Dar e doar o speculație, poate baronul a demolat turnul până a obținut destule pietre”.
În imaginea de mai jos Turnul Zidarilor așa cum apare în Istoria Clujului de Jakab Elek la 1870. Turnul Zidarilor apare cu numărul XIV, iar clădirea lipită de acesta a fost demolată între timp pentru a se construi o închisoare pentru femei, clădire care există și în ziua de azi, în proprietatea Arhivelor Naționale.
Citește și:
Turnul de apărare a cetății Clujului ascuns într-un fund de curte, de care nu știe nimeni
Primăria din Cluj marchează un obiectiv turistic care nu mai există
