Tags Posts tagged with "parc industrial"

parc industrial

Unul dintre principalii chiriași ai parcului industrial de la Jucu, compania Bosch – lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii – a inaugurat un Centru de Training în incinta fabricii de componente electronice auto. Noua construcţie din campusul de la Jucu se întinde pe 4400 metri pătraţi, este prevazută cu săli de instruire cu un design modern, pentru a oferi cele mai bune condiţii de învatare, dar și cu noi laboratoare, dedicate centrului de inginerie Bosch. Valoarea investiţiei în noua clădire şi în echipamentele cu care este prevazută se ridică la şase milioane de euro.

Realizarea acestui Centru de Training a avut ca scop pregătirea elevilor în sistemul educaţional dual, precum și dezvoltarea continuă a angajaţilor fabricii Bosch, atât pe plan profesional cât și personal.  Elevii înscrişi în programul de învăţământ dual se vor pregăti în ateliere dotate cu echipamente de ultimă generaţie, care permit pregătirea profesională sistematică în domeniul electronicii și electromecanicii. În plus,  În cadrul Centrului de Training, o echipă dedicată de specialişti va susţine până la finalul anului 2018 peste 300 de sesiuni de instruire, atât pentru dezvoltarea abilităţilor tehnice ale angajaţilor Bosch, cât şi programe speciale de dezvoltare personală şi leadership.

Oferă pregătire practică 

„Grupul Bosch în România este un partener de încredere al şcolilor locale în cadrul proiectului de sistem educaţional dual, începând cu anul 2013”, a declarat Mihai Boldijar, director general Robert Bosch SRL şi reprezentantul grupului în România. „În anul 2017 peste 120 de elevi din licee şi şcoli profesionale se pregătesc pentru carierele lor ca tehnicieni în electromecanică şi electronică în unităţile de producţie Bosch din Blaj şi Cluj”, a adăugat Boldijar. În cadrul fabricii Bosch din Jucu, peste 60 de elevi s-au înscris în programul Şcoala Duală Bosch pentru anul şcolar 2017-2018. Compania colaboreaza cu Liceul Tehnologic Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca pentru profilul electromecanică si cu Liceul Teologic Reformat pentru electronică si automatizări.

Sistemul educaţional dual permite elevilor punerea în aplicare a cunoştinţelor teoretice acumulate în cadrul şcolii, activitatea lor din fabrică fiind bazată pe planul de învăţământ al şcolii din care provin. „Acest program deschide elevilor o modalitate fiabilă de competență suplimentară, care le va permite să înceapă o carieră solidă în domeniul tehnologiilor avansate. Experiența noastră globală demonstrează că astfel de investiții pe termen lung creează o situație avantajoasă pentru companie și angajat”, a declarat Konrad Kaschek, managerul general al fabricii Bosch din Cluj. „Bosch a investit în ultimii doi ani aproximativ un milion de euro în programul Şcoala Duală, în special pentru echiparea atelierelor cu aparatură performantă”, a continuat Kaschek. Compania a redirecţionat o parte a acestei investiţii către liceele partenere, donând anul trecut echipament tehnic în valoare de 296,000 de lei (66,000 de euro), pentru a asigura aceleaşi standarde de învăţare.

Şcoala Duală Bosch: oportunitate de dezvoltare profesională

Echipa Bosch lucrează constant cu specialişti din Germania, unde Şcoala Duală sărbătoreşte peste 100 de ani de existenţă. Activitatea practică şi activităţile elevilor în workshop-urile de mecanică si electrică din Centrul de Training sunt supravegheate îndeaproape de această echipă. Astfel, elevii participanţi în proiect au ocazia să acumuleze informaţii şi experienţă practică despre producţia de serie în domeniul electronicii aplicate în industria automotive. Szilard, elev în clasa a zecea la Liceul Teologic Reformat, apreciază aplicabilitatea practică a Şcolii Duale Bosch. „Am ales acest program deoarece îmi place mult electromecanica. Este un proiect foarte fain şi mă ajută pe termen lung în viaţă. Lucrăm şi învăţăm multe lucruri noi şi le punem în practică, ceea ce ne oferă multe oportunităţi.”

Bosch în România

Grupul Bosch este prezent pe piaţa din România de peste 20 de ani şi numără peste 4.800  de angajaţi în patru entităţi. În anul 2016, Bosch a înregistrat un volum de vânzări de 332 milioane de euro pe piaţa din România. Pe lângă centrul de cercetare – dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru Soluţii de mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnică liniară, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara. În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele diviziilor Soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie.  În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala ţării.

 

sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala)

Administrația locală a atribuit, la aproape un an de la derularea licitației, contractul pentru consolidarea drumului care ar trebui să lege orașul de Dealul Lomb unde Primăria are în execuție două centre de afaceri. Lucrările, estimate inițial la peste 25,9 milioane lei au fost adjudecare societății clujene Diferit, după ce aceasta a reușit, în urma contestațiilor, să întoarcă rezultatul licitației atribuite de municipalitate la începutul anului către Luca Prest.

Un număr de 13 companii au depus oferte pentru a câștiga una dintre cele mai “grase” lucrări din bani publici puse la bătaie în 2016 de primăria clujeană: consolidare viitorului drum spre centrele de afaceri de pe dealul Lomb, surpat în 2015, imediat după demararea lucrărilor de execuție. În cursa pentru acest contract de 5,7 milioane de euro au intrat firme “certate cu legea” sau implicate în marile dosare de corupție, dar și alte companii obișnuite ale contractelor pe bani publici sau ale celor pe filiera fostului PDL, unele chiar implicate în scandaluri ajunse virale în mediul on-line după ce au făcut lucrări “rușinoase” (cum ar fi băncile îngrădite cu gard în Timișoara), plus marii jucători de pe piața construcțiilor din Cluj, care au deja la activ contracte cu municipalitatea clujeană.

Licitația a avut loc în august 2016. Primăria a adjudecat lucrările abia în ianuarie 2017 către compania Luca Prest, deținută de Florin Timofte, cea care a inițiat proiectul de transformare a casei Bogdanffy din Cluj-Napoca de pe strada Avram Iancu în pensiune turistică iar ulterior i-a vândut-o pictorului Adrian Ghenie pentru a o transforma în Centrul de Artă Contemporană. Numărul ofertelor admisibile a fost de 7.

Diferit și Kasdum GF Timișoara (societatea care a lucrat pentru Primăria Timișoara și a îngrădit bănci cu gard – Detalii AICI) au contestat decizia comisiei de licitație a Primăriei. Diferit a reușit să întoarcă și rezultatul și să obțină o decizie de la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor la jumătatea lunii martie pentru anularea rezultatului procedurii și reevaluarea ofertelor. Așa a ajuns să întoarcă și licitația în favoarea sa și să câștige contractul. Primăria i l-a atribuit în 15 iunie pentru mai puțin de jumătate din valoarea estimată, adică peste 12,8 milioane lei (cu mențiunea că circa 25% din acesta a fost contractat de Keller Geotehnica care va executa coloane forate și radiere din beton armat).

Societatea Diferit este un client al banului public, deţinând contracte importante cu Primăria clujeană de zeci de milioane de lei, dar și cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj. În tandem cu Kiat Group s-a ocupat pe patru ani și 600 de milioane de lei de contractul de modernizare și întreținere a străzilor din Cluj-Napoca. Compania e deţinută de Nicolae Petri, un fost inginer în cadrul Regiei Autonome a Domeniului Publice deţinută de administraţia locală clujeană. Diferit a efectuat lucrări și pe cea mai scumpă centură de ocolire a Clujului (afectată de alunecări de teren), centura Vâlcele-Apahida, poreclită de presă “centura de Diamant).

Lucrările pe care Diferit le va executa în Lomb sunt cele care vor permite realizarea drumului de 1,6 kilometri și patru benzi care va lega de Cluj-Napoca centrele de afaceri pornite de Primăriei cu bani europeni în Lomb. Intrat în 2015 în șantier, drumul s-a surpat iar firma contractată de municipalitate pentru a se ocupa de lucrări, Kiat Group, a fost nevoită să sisteze lucrările. De atunci au mai apărut și alte alunecări de teren în Lomb. Pe unele Primăria le-a scos la licitație (consolifări în zona centrului TEAM), iar pe altele le-a expertizat și urmează să le liciteze.

Alunecările de teren țin în loc și darea în exploatare a celor două centre de afaceri – Centrul pentru Industrii Crative și Centrul TEAM, dar și realizarea drumului. Deja pentru centrul TEAM Primăria a plătit în 2016 circa 700.000 de lei către TCI Constructor General pentru lucrări de conservare. Anul acesta, municipalitatea a mai scos la licitație lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate și la Centrul pentru Industrii Creative. Contractul a fost câștigat tot de TCI Constructor General pentru 1.290.000 lei.

VEZI ȘI:

“HIMERA din dealul Lomb”. Arhitect: cum poate primăria ieși din propria minciună și relansa proiectul de pe deal

2016 s-a încheiat pentru Lomb cu:

  • două centre de afaceri (susținute jumătate cu bani europeni ) pornite de cinci ani, neterminate și cu termene de finalizare în 2017 (februarie și aprilie); chiar dacă se vor termina, ele nu pot primi chiriași decât din 2018 încolo, când se estimează că se va termina drumul de acces și se vor consolida zonele cu alunecări de teren de pe șantier
  • un contract de peste 770.000 lei cu TCI Contractor General pentru lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate la unul dintre cele două centre de afaceri (Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere -TEAM)
  • două licitații de 8 milioane de euro în derulare pentru consolidarea versantului din zona centrului TEAM dar a porțiunii cu alunecări de teren de pe viitorul drum de 1,6 kilometri și 4 benzi spre Dealul Lomb – neadjudecate, cu termene de lucrări (de la data semnării contractului) de mai bine de 8 luni;
  • un drum licitat și adjudecat către KIAT Group la 4 milioane de euro, intrat în șantier și sistat la 7% din pricina alunecărilor de teren produse la final de 2015
  • o societate, Cluj Innovation Park, înființată de primărie degeaba în 2014, ca să administreze niște afaceri care încă nu sunt operaționale și nici nu vor fi și ținută cu bani grei de la bugetul primăriei; firmă unde au fost angajați nu mai puțin de 4 directori (director general Alexandru Coroian, director comercia Mircea Miheștean, director tehnic Istvan Gaspar și director comercial Lenuța Lazarciuc) și alți câțiva angajați, inclusiv un purtător de cuvânt, firmă despre care Consiliul de Administrația a spus, după primul semestru al lui 2016 că, legal, ar trebui desiființată, însă care s-a reorientat către zona de accesare de fonduri europene; în plus, o măsură care s-a luat abia la final de 2016 a fost accea că s-au suspendat doi directori și alți doi au rămas cu venituri diminuate, însă tot pe bani frumoși de la primărie
  • societatea ținută în viață cu bani grei de primărie, Cluj Innovation Park, a câștigat în parteneriat cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster un proiect pentru un parc de cercetare în domeniul energiilor regenerabile de 3 milioane de euro din care circa 1 milioan de euro sunt nerambursabili, sumă pe care la finalul anului trecut primăria și-a asumat-o ca susținerea pentru acest proiect; proiectul parcului fotovoltaic și eolian va fi dezvoltat în maxim 8 ani de zile pe 2,7 hectare de pe Dealul Lomb, fiind gândit să asigure alimentarea cu energie electrică a centrelor de afaceri din Lomb, dar și să asigure iluminatul public pe drumul de acces; proiect cu adevărat e gândit ca să producă sisteme și aplicații de gestionare a acestui tip de dezvoltări energetice verzi pe care să le valorifice, ulterior firmele din cluster, pe piață, afacere din care primăria are 40%;
  • primarul a avansat că va pune la bătaie teren în Lomb și pentru proiectul Clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată în 2015 și de Comisia Europeană, însă un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare nici susținerea de la mediul universitar și privat, majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii, în oraș și nicecum fiind interesate să le pună pe Dealul Lomb; Despre acest proiect nu s-a mai spus niciun cuvând în 2016
  • viitorul parc științific Tetapolis care urma și el să se facă în Lomb s-a fixat oficial pe un teren din Cluj-Napoca, în cadrul parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului
  • atribuiri de parcele (într-o zonă neutilată) pentru case în Lomb revoluționarilor care au fost primeniți de administrația funar cu terenuri “imaginare” dar care și-au căștigat dreptul la terenurile primite în trecut prin sentințe definitive

 

 

Clujul nu a dispus niciodată de un spațiu adecvat pentru târguri de amploare, astfel că organizatorii unor astfel de evenimente erau întotdeauna nevoiți să apeleze la diverse improvizații.  Directorul societății Tetarom, Viorel Găvrea, spune că această situație se poate schimba de acum înainte, având în vedere că unul dintre parcurile industriale pe care le administrează (Tetarom III), are suficient teren pentru amenjarea unui pavilion expozițion.

De unde a venit ideea pavilionului expozițional?

Ideea conducerii Tetarom privind amenjarea unui pavilion expozițional în parcul industrial din Jucu (care inițial a fost deschis pentru compania Nokia), a venit odată cu evenimentul Agraria. “Ne-am dat seama că Tetarom III din Jucu are suficient spațiu pentru a găzdui astfel de târguri, așa încât suntem dispuși să amenajăm un pavilion expozițional. Clujul chiar are nevoie de un astfel de obiectiv, având în vedere numărul important de evenimente pe care le găzduiește în fiecare an”, a transmis Găvrea. Societatea Tetarom se află în subordinea Consiliului Județean Cluj, administrând trei parcuri industriale, cel pe pe strada Tăietura Turcului, de pe B-dul Muncii și din în Jucu. Acesta din urmă măsoară peste 150 de hectare, fiind ocupat în prezent de investitori precum De Longhi, Bosch, Transcarpatica, Karl Heinz Dietrich International, Holzart, Star Storage etc. Mai este disponibilă o suprafață de peste 60 de hectare, teren pe care se poate amenaja, fără probleme, un pavilion expozițional de anvergură. Viorel Găvrea a precizat că ediția de anul acesta a târgului Agraria s-a dovedit un real succes, iar spațiul din Tetarom III a contribuit din plin în acest sens. Evenimentul s-a derulat la finalul săptămânii trecute, fiind cel mai mare veniment de profil din Transilvania.

20150423_112457 bunTârgul Internațional de Agricultura, Industrie Alimentara și Zootehnie (Agraria) se organizează la Cluj încă din anul 1995, fiind cel mai important loc de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din domeniul agriculturii. Evenimentul reprezintă o platforma de comunicare optimă unde participanții încheie contracte noi, își consolidează relațiile cu clienții tradiționali și discută despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industria alimentară și zootehnie. Evenimentul este susținut de o echipă cu o experiență de peste 20 ani în organizarea de evenimente cu profil agricol, iar din 2010 a fost inclus și într-o rețea internațională de manifestări tematice, organizate de DLG Germania (Societatea Germană pentru Agricultură) și DLG International.

 

 

Grupul american Emerson, ocupantul parcului industrial Tetarom II, a trecut pragul de 2.000 de angajați, la șapte ani de la începerea operațiunilor din Cluj. Compania și-a inaugurat oficial cea mai recentă etapă de proiect din campusul de la Bulevardul Muncii, un complex cu spații de producție și birouri, cu o capacitate pentru încă 700 de oameni. Printre clienții din domeniul Energiei: British Petroleum, OMV sau complexul Rovinari. Prezent la tăierea oficială de panglică a companiei care a intrat în topul celor mai mari societăți ale Clujului după cifra de afaceri, primarul Emil Boc s-a arătat bucuros de investitori, promițând că aceștia au ușile deschise la Primărie. Asta cu toate că terenul de aproximativ 1 ha rezervat pentru extinderea Emerson în vecinătatea campusului dezvoltat aici încă nu a fost transferat de la municipalitate către ocupantul parcului industrial, pentru extindere.

Investiţia în noile facilităţi de pe platforma din Cluj-Napoca a ajuns la 55 de milioane de euro, susțin reprezentanții companiei. Investițiile de până acum (exceptând complexul inaugurat în această săptămână) au trecut de 75 de milioane, au precizat oficialii companiei. Campusul include șase clădiri, are în jur de 2.000 de angajați și 270 de poziții deschise. Emerson Process Management, sector de business al companiei Emerson, şi-a extins platforma de producţie şi servicii de inginerie din Cluj-Napoca, inaugurând marți cea mai recentă adiție în campusul din Bulevardul Muncii. Extinderea include o nouă construcţie în valoare de 16 milioane de dolari, care va găzdui Centrul Regional de Proiecte în Inginerie şi Centrul European de Sisteme de Integrare pentru PlantWeb Solutions Group. Această construcţie are o capacitate pentru 600 de angajaţi, care vor asigura servicii de inginerie şi asistenţă pentru sisteme europene de control și proiecte de automatizări, și pentru alţi 100 de angajaţi necesari pentru asamblarea şi testarea sistemelor de comandă ale proiectelor din toată Europa. Extinderea include şi o clădire de 18.800 mp destinată fabricării instrumentelor de măsurare a debitului. Investiţia pentru această componentă a fost anunțată la 43,3 milioane de euro. În acest moment, noul complex, care este operațional de câteva săptămâni, a ajuns la aproximativ jumătate din numărul estimat de angajați la capacitate maximă. Printre clienții din domeniul Energiei se numără British Petroleum, OMV sau complexul Rovinari, a menționat Radu Borza, plant manager la Emerson. Acesta este angajat de câțiva ani la Emerson, ocupând anterior o poziție la o altă multinațională stabilită la Cluj: Nokia, de unde Borza a plecat însă înainte ca finlandezii să își închidă operațiunile din județ.

Campusul Emerson din Cluj-Napoca este acum unul din cele mai mari puncte de lucru din Europa al companiei mamă, având aproximativ 2.000 de angajaţi, spun oficialii grupului. Emerson Process Management, sector de business al Grupului Emerson, activează în domeniul soluţiilor pentru automatizarea producţiei, procesării şi distribuţiei în sectorul chimic, petrol şi gaz, în rafinării, în industriile producătoare de lemn şi hârtie, apă şi apă reziduală, minerit şi metale, industria alimentară şi a băuturilor şi alte domenii.

 

Oficialii străini ai grupului american și-au citit discursurile pregătite, fără a comunica alte informații legate de planurile companiei, iar primarul Emil Boc, prezent la inaugurare, a ținut să le vorbească ocupanților din parcul industrial Tetarom II, aflat sub umbrela Consiliului Județean, despre ușile deschise pe care le-ar avea investitorii la primăriei. Cu toate acestea, deocamdată terenul de aproximativ 1 ha aflat în proprietatea municipalității și rezervat extinderii Emerson nu a fost încă transferat, deși există deja o hotărâre de Consiliu Local în acest sens. Prezent și el la eveniment, viceprimarul Gheorghe Șurubaru a promis că se va interesa pe acest subiect, despre care spunea că nu deține informații. Emerson mai are în derulare un proiect nu departe de Cluj-Napoca, la Oradea. 

Emerson, companie localizată în St. Louis, Missouri (USA), este unul dintre cei mai importanți jucători din domeniul tehnologiei şi ingineriei pentru furnizarea de soluții clienţilor din domeniul industrial, comercial şi pentru pieţele de consum din jurul lumii. Compania cuprinde alte cinci sectoare de business: Process Management, Industrial Automation, Network Power, Climate Technologies şi Commercial & Residential Solutions. Vânzările companiei în anul 2013 au fost de 24,7 miliarde de dolari.