Cum arată al cincilea parc industrial Tetarom, cel care deschide calea spre noul aeroport dorit în Cluj, în localitatea Luna
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 20, 2020 0 2212
Proiectul de urbanism pentru Tetarom V, parcul industrial anunțat deja de președintele Consiliului Județean, Alin Tișe pe 115 hecare în comuna Luna din Cluj, a fost făcut de arhitecții din Direcția de Urbanism a Județului și coodronat de arhitectul șef al județului din salariile de funcționari.
Planul Urbanism Zonal a fost prezentat comisiei de urbanism la ședința de săptămâna trecută. Specialiștii din comisie au salutat locația propusă- lângă autostradă și râul Arieș- aproape de baza militară din Luna unde sunt planuri de a se amenaja un aeroport cargo nou în Cluj și au făcut obeservații punctuale privind relația între parc și comună sau suprafețele agricole din vecinătate.
Arhitectele Diana Precup și Alexandra Vancea împreună cu arhitectul județului Claudiu Salanță au conceput Planul Urbanistic Zonal pentru cel de-al cincilea parc industrial Tetarom anunțat deja în zona Câmpia Turzii – Luna, printr-o colaborare între Consiliul Județean Cluj și cele două administrații locale. Proiectul a fost supus atenției specialiștilor din comisia de urbanism a județului, după cum a explicat Salanță, pentru a putea primi critici și a fi îmbunătățit.
Amplasamentul de 115 hectare propus pentru parcul industrial Tetarom V este la 11 minute de Câmpia Turzii, aproape de calea ferată, lângă baza militară de la Luna de Sus, unde există planuri de dezvoltare a unui nou aeroport cargo și aproape de Autostrada Transilvania, situată la doar 300 de metri. E o investiție strategică pentru Cluj, dar care nu e lipsită de provocări privind amenajarea acceselor și a zonelor de vecinătate cu râul Arieș.
Potrivit arhitectului șef, constrângerile legate de prezența în zona de dincolo de autostradă a unui sit Natura 200 a făcut ca propunerea de acces spre noua zonă industrială să se facă de pe drumul național printr-un sens giratoriu pe DN 15 și un pod de 170 de metri peste Arieș, autostrada putând să fie accesată pe relația de dreapta.
Deja, a explicat arhitectul județului, această variantă a primit și acceptul Companiei de Autostrăzi și este în licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate.
Pentru incintă s-a mers pe o variantă flexibilă, mai ales că deocamdată județul nu are un client anume sau un obiect de activitate precis pentru acest parc. În funcție de viitorii clienți, incinta și drumurile de incintă se pot reorganiza. Spre Arieș, a mai spus Salanță, există o zonă inundabilă, care a fost păstrată ca una verde, cu retragerile dictate de lege, de 30 de metri, zonă care va face parte din viața viitorului parc industrial. Pentru viitorii investitori care vor susține investiții de birouri verzi în acest parc, cu acoperișuri verzi, panouri fotovoltaice, certificări energetice, s-au prevăzut coeficienți de utilizare a terenului stimulativi, un CUT de 1-3, în funcție de respectivele investiții și certificări. Spre Arieș și zona verde este permis un regim de înălțime mai înalt, tocmai pentru conturarea unui simbol pentru viitorul parc. Pentru partea industrială s-au propus și module de hale de 25 de metri pe 25 de metri. Drumurile de legătură și incintă sunt prevăzute cu două benzi, trotuare, zonă verde de protecție. Există și un parcurs pentru biciclete și pietonal în zona Arieșului.
Arhitecții din comisie au apreciat locația propusă ca una credibilă. S-a recomandat utilizarea căii ferate ca mijloc de accesare pentru viitorul parc despre care au spus că va aduce locuri de muncă foarte multe în zona Câmpia Turzii, după cum a subliniat arhitectul Horațiu Răcășan. El a mai recomandat ca zona verde a parcului să poată fi folosită și de oamenii din comuna Luna, localitatea despre care a apreciat că va crește odată cu această investiție. „Poate ar trebui un pod pietonal peste Arieș care să dea spre comună”, a apreciat arhitectul.
Arhitectul Marcel Vancea a sugerat rezolvarea problemelor legate de coexistența între viitorul parc industrial și terenurile agricole din zonă, mai ales că acest parc va fi dezvoltat etapizat și va urma să fie și împrejmuit, după cum a precizat arhitectul șef.
Calea ferată și trenul e un deziderat mult prea îndepărtat, a apreciat Salanță. În ceea ce privește rezolvarea problemelor de acces la terenurile industriale, el a spus că se vor face drumuri care să nu intre în conflic cu traseele parcului, drumuri care vor putea fi folosite de cei care au suprafețe agricole în zonă. În ceea ce privește incinta, ea e flexibilă, a spus Salanță. Despre o investiția pietonală peste Arieș, arhitectul a menționat că în momentul de față este costisitoare, dar că există posibilități pentru dezvoltarea unor circuite de legătură cu localitatea.
Despre proiectul făcut de administrație pentru administrație, Salanță a spus că se înscrie într-o dorință a sa ca PUZ-urile pentru administrația locală să fie făcute de administrația locală și nu de privați care au interese doar economice, firești, dar nu întotdeuna în favoarea calității proiectelor publice. „Sper să vină ziua în care să fie reînființat un institut public de proiectare care să aibă angajați profesioniști și care să facă planificare așa cum ar trebui. Să avem și noi ceea ce există la Paris, unde au APUR, o agenție de urbanism care face de la studii privind copacii și insulele de căldură, până la masterplanuri și puz-uri de regenerare. În 2016 a fost și la noi o prevedere legală în acest sens prin care se puteau permite astfel de structuri pe lângă arhitectul șef, însă ordonanța 100 a picat în Parlament. Acum, prin codul urbanismului, se discută din nou”, a spus arhitectul șef al județului.
Al cincilea parc industrial Tetarom va fi realizat în zona Luna-Câmpia Turzii pe un teren de 115 ha. Deja președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a parafat un protocol de colaborare cu Primăriile din Luna și Câmpia Turzii pentru proiect și a mobilizat un buget multianual. Pentru realizarea acceselor și demararea i/nvestiției, Consiliul Județean Cluj a aprobat alocarea unui buget multianual în valoare totală de peste 48,8 milioane lei cu TVA inclus, defalcat pe o perioadă de trei ani, după cum urmează: în acest an minimum 2 milioane de lei, în 2021 cel puțin 15 milioane lei, iar în ultimul an diferența până la valoarea obiectivului de investiții.
