PUG-ul din comuna situată la 18 kilometri de Cluj-Napoca, dat ca exemplu în comisia de urbanism a Județului Cluj. Arhitect: ”Este prima dată când văd că proiectantul e unul care nu e deținătorul adevărului absolut”
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - feb. 03, 2021 0 11850
Au pregătit o dezvoltare urbanistică care încurajează proiecte pilot, atât pentru drumuri, zona Someșului, spațiile publice sau dotările de agrement. Aceasta în comuna Jucu, unde s-a dezvoltat parcul industrial Tetarom III al Județului Cluj, o comună situată la 17 -18 kilometri de Cluj-Napoca, cu 5 sate (Jucu de Jos, Jucu de Mijloc, Jucu Herghelie, Gădălin și Vișea), cu peste 4200 de locuitori dar și cu foarte multe probleme. De la lipsa rețelei de apă și canalizare în anumite sate, la drumurile prost capacitate și fără trotuare sau piste de biciclete, la lipsa spațiilor urbane reprezentative, a spațiilor verzi amenajate, a locurilor de joacă pentru copii.
Cu toate acestea, echipa Raum, care a făcut noul Plan Urbanistic General pentru comuna Jucu, a propus mărirea intravilanului comunei cu peste 700 de hectare, din care 500 de hectare în centrul localității, în Jucu de Mijloc, unde există potențial pentru construirea de locuințe și zonă industrială. Arhitectul Horațiu Răcășan a arătat că viața nu este ca în manual și că a fost nevoit să vină cu această propunere având în vedere că pe parcursul elaborării PUG au venit proprietarii să îi acuze că au fost plătiți de unii sau alții ca să facă intravilanul. În plus, comuna parcurge o tranziție prin care o parte mică din locuitori se mai ocupă cu agricultura, o parte lucrează în sectorul industrial, iar o altă parte are reședința în comună și lucrează în Cluj-Napoca.
Propunerile de dezvoltare și regulile de construire gândite pentru comuna Jucu au fost extrem de apreciate de către specialiștii din Comisia de Urbanism a Județului. Arhitectul șef al Județului, Claudiu Salanță, a acordat avizul de principiu și a recomandat o etapizare a documentației, în așa fel încât să se dezvolte armonios intravilanul comunei.
Arhitectul Horațiu Răcășan de la biroul Raum a prezentat colegilor din comisia de urbanism a județului noile reguli de construire din Jucu, o comună situată la 18 kilometri de Cluj-Napoca, slab dezvoltată, cu parcul industrial Tetarom III al Județului dar și cu potențial de a crește. Aceasta în cadrul unei ședințe în care s-au mai prezentat și alte documentații ale localităților de pe cursul Someșului, Gilău sau Apahida. Prin PUG, proiectanții de la Raum propun extinderea actualului intravilan cu peste 700 de hectare din care cea mai mare extindere, de 500 de hectare, este propusă în localitatea reședință, Jucu de Mijloc, pentru dotări de locuințe și industriale.
(sursă nou PUG Jucu pregătit de echipa Raum)
Răcășan a arătat că a luat proiectul PUG-ul din Jucu tocmai pentru a pune în valoare bazinul Someșului. El a mai spus că viața nu este ca în manual și că a fost nevoie să bage toate cele 500 de hectare din Jucu de Mijloc în intravilan după discuțiile și consultările cu proprietarii privați din comună, discuții calificate ca extrem de dificile și pe parcursul cărora arhitectul a spus că proprietarii au venit să îi acuze că au fost plătiți de unii sau alții ca să facă intravilanul.
În documentație a fost preluată și propunerea de traseu pentru drumul expres Turda-Halmeu, aflat în Masterplanul de Transport. Proiectanții vin cu multe modele și detalii pentru construirea în comună, pentru păstrarea specificului local, dar și pentru dezvoltarea tuturor localităților din comună. S-au propus profile de drumuri, spații pentru dotări publice, zone verzi, locuri de joacă, piste de biciclete sau chiar un proiect ambițios de punere în valoare a sărăturilor din comună. S-a încurajat extinderea rețelei de apă și canalizare la Vișea și Gădălin, izolate față de restul comunei.
Arhitectul județului a ținut să aprecieze gândirea de ghid pe care o aduce PUG-ul și a recomandat o etapizare în cazul zonelor de locuire-o zonă I unde să se construiască, când se ajunge la 75% să se permită construirea în următoarea zonă etc. “Vorbim de o suprafață mare introdusă în intravilan, de la Gilău la Jucu, 700, 500, 200 de hectare numai în această ședință. Dacă ar fi să luăm standardul de 40 de persoane la hectar pentru eficiența transportului public, vorbim de 60.000 de locuitori în plus în zece ani. Nu știu dacă se va reuși atragerea unui număr atât de mare. De aceea e importantă etapizarea. Părerea mea e că pentru tot ce înseamnă industrie, e justificat, de la Gilău la Jucu. Pentru locuire, e nevoie de etapizare. E nevoie și de planul de acțiune ca să poată sta ca fundament la întocmirea bugetelor și la realizarea investițiilor.
Răcășan a ținut să spună că dezvoltarea va veni prin proiecte pilot cu implicarea Primăriei din comună și apoi prin parteneriat public-privat. Pe planșe sunt configurate zone roșii pentru spații publice și dotări necesare comunității, iar în regulament sunt date modele diverse pentru diferite obiective de investiții. E chiar și un exemplu pentru o stație de transport în comun.
Arhitectul Marcel Crișan a ținut să felicite documentația pentru complexitate, conținut, prezentare, arătând că e un model pentru cei care fac PUG-uri. Având în vedere că Răcășan a nășit ghidurile privind păstrarea specificului local, pregătește un ghid pentru lăcașuri de cult, Crișan a ținut să-l atenționeze cu privire la soclurile de betoane din cimitire și la împrejmuirile propuse arătând că în vestul Europei civilizate, există altă abordare și că ele ar trebui interzise.
Răcășan s-a declarat de acord însă a spus că e vorba de o luptă care încă se duce având în vedere că e vorba de o problemă culturală – oamenii plătesc un loc de veci și simt nevoia să-l delimiteze ca să fie al lor. Împrejmuirile corespunzătoare se vor oferi, a mai spus Răcășan, însă a mai arătat că soclurile se blindează din pricina „câinilor care scurmă pământul când sunt în călduri.”
Arhitectul Radu Spânu din comisie a ținut să recomande pe lângă exploatarea potențialului sărăturilor să se aibă în vedere și exploatarea sării sau a balastului.
Jucu este cea de-a șasea localitate din Cluj care va avea cadastru general. Leontina Kovacs de la Oficiul de Cadastru a spus că pentru alte 26 de comune din Cluj s-au inițiat licitații în acest sens.
Arhitectul Marcel Vancea a lăudat implicarea la nivel de detaliu din PUG, abordarea culoarului Someș și a cerut arhitectului județului o planșă care să arate dezvoltarea metropolitană de la Gilău la Bonțida, în așa fel încât să se gestioneze unitar dezvoltarea de locuințe, industrie, zone de desfacere. El a mai recomandat ca parcursul Someșului, culoarul verde- albastru să se constituie ca o unitate teritorială de sine stătătoare.
Vancea a mai ținut să spună ca lipsește nominalizarea unui centru al comunei care să se dezvolte, însă Răcășan a arătat că a evitat tocmai această abordare ca să stimuleze concurența între localitățile din comună. “Nu sunt Ștefan cel Mare cu săgeata ca să spun ce se va dezvolta și cum. PUG stimulează concurența între localități.Noi udăm la rădăcină și, prin proiecte pilot se va naște dezvoltarea și mizăm pe concurență”, a arătat Răcășan.
În ceea ce privește etapizarea cerută, Răcășan a întrebat ce se întâmplă în cazul în care proiectanții propun o anumită abordare a intravilanului, iar Consiliul Local o modifică.
Salanță l-a asigurat că orice modificare a documentație PUG fără avizul arhitectului șef va fi nulă de drept. El a mai recomandat preluarea proiectului unui parc fotovoltaic dorit în comună.
Arhitectul Vlad Negru a ținut și el să felicite abordarea din PUG arătând că “este prima dată când văd că un proiectant nu e deținătorul adevărului absolut”.
sursă foto cover: weltimobiliare.ro
