Tags Posts tagged with "europa"

europa

Câteva zeci de riverani de pe o stradă privată din cartierul Europa au venit la Primărie, la comisia de urbanism, să ceară ca accesul la un viitor ansablu de case dorit în zonă să nu se realizeze de pe artera lor. Oamenii au spus că sunt mulțumiți că stau pe o stradă privată și că tocmai de aceea s-au mutat în zona respectivă, să scape de vacarmul din oraș și să poată să se bucure de spațiul de socializare care în prezent le este oferit de strada Luminii. După discuții preliminare cu riveranii de pe Luminii, proiectanții au propus un alt acces din strada Eugen Ionesco, însă arhitecții din Comisia de urbanism au cerut ca respectivul drum să fie legitimat de un specialist, având în vedere configurația și înclinația terenului.

 

O documentați de parcelare și amenajare a 12 case pe un teren de peste 8000 de metri pătrați situat în cartierul Europa, în zonă străzii Luminii a încins spiritele la ultima ședință a Comisiei de Urbanism din luna mai. Mai mulți riverani de pe artera Luminii care este o stradă privată au venit la Primăriei să ceară ca proiectul să se aprobe doar în condițiile în care în zonă se face un drum nou din strada Eugen Ionesco care să asigure accesul la șantier și, ulterior, la viitorul ansamblu imobiliar. Oamenii au explicat că ei au fost atrași de caracterul privat al zonei și că vor să se bucure de investistițiile lor făcute pentru locuințele private, fără ca artera lor să fie transformată în zonă neargă de cifele care vor circula la viitorul șantier. “Strada este zona noastră de socializare”, au mai completat riveranii. Aceștia au recunoscut însă că artera Luminii, deși era prevăzută cu un profil de 9 metri, în realitate are undeva la 5 metri. Riveranii au menționat, însă, că ei sunt mulțumiți că stau pe o stradă privată.

Arhitectul Sorin Scripcariu, cel care s-a ocupat de proiect, a menționat că acesta respectă toți indicii urbanistici din Planul Urbanistic General și regulamentul de urbanism. După discuții anterioare cu riveranii, arhitectul a explicat că a propus un alt acces la viitorul ansamblu de case, unul dinspre strada Eugen Ionesco, cu două benzi de circulație și totuare, un acces pe care beneficiarii proiectului sunt pregătiți să-l dezvolte.

Primarul Boc s-a arătat pregătit să dezamorseze coflictul și a pledat pentru varinta noului drum. Riveranii au cerut garanții că mai întâi se va face drumul, ca să nu se trezească că, după ce va fi aprobat proiectul, accesul la viitorul șantier se va face tot de pe strada Luminii. Boc a răspuns că va fi condiționat prin aviz, dar și la autorizare.

În schimb, arhitecții din comisie s-au arătat mai sceptici cu privire la noul drum. Arhitectul Vlad Negru a semnalat că în zonă este amenajat un lac artificial care va pune probleme de stabilitate a ternului. Arhitetcul Voicu Bozac a menționat că înclinația terenului este mult prea mare ca să poată funcționa o arteră de circulație ca cea propusă de proiectanți. Mai mult, că aceasta ar comporta alunecări de teren în viitor. Chiar arhitetcul Mihai Racu a sesizat că în zona proiectului este o mică pădurice care va dispărea. Arhitectul Adrian Iancu a recomandat un studiu geotehnic dar și ca viitorul proiect să rezerve și să aducă spațiu verde public.

Iancu – studiu geotehnic trebuie, zonă instabilă, prezența lacului e problematică, spațiul verde public. Primarul a cerut un punct de vedere de la Direcția de Urbanism. Directorul Corina Ciuban a explicat că una dintre condițiile puse pentru aprobarea documentației la discuțiile anterioare a fost respectiva legătură rutieră nou cerută de venicini. “De două ori s-a disuctat. Acum mai rămâne ca proiectantul să ia legătura cu un inginer de drum să vadă dacă se permite realizarea unei astfel de circulații. Nu este nicio zonă verde trecută în PUG”, a completat Ciuban.

Viceprimarul Dan Tarcea a cerut chiar ca studiul geo să fie extins și la parcelele din aval. În plus, Alina Rus , șefa serviciului juridic a reamintit proiectantului că noua legătură rutieră este propusă prin parcelarea terenurilor mai multor proprietari de la care nu există acord în acest sens. Aceasta a mai precizat că douar un singur proprieta (beneficiar al ansamblului viitor de case) are cotă parte din noul drum.

În final, proiectantul a primit sarcina să țină cont de recomandările din Comisiei și, în cazul în care nu va fi posibilă amenajarea noului drum, proiectul să se întoarcă pe masa Comisiei de Urbanism.

Vezi și:

Cum se fabrică drumurile în zona de dezvoltare a Clujului

 

 

 

Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, din care face și el parte, s-a adoptat un proiect care are ca scop reducerea risipei alimentare, prin transformarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar, în hrană pentru animale.  ‘”Nimic nu se pierde, totul se transformă! Pe baza acestui principiu, se dorește îmbunătățirea acestui circuit, astfel încât ubprodusele din lanțul alimentar uman să fie utilizare ca hrană pentru animale” – a transmis Buda.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, a inclus o serie de sugestii, subliniind faptul că mijloacele de subzistență ale fermierilor depind de comercializarea produselor lor și că pierderile de produse la nivelul exploatațiilor înseamnă pierderi de investiții și de venituri.  S-a solicitat să se ia act de posibilitățile de optimizare a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, precum și de importanța acestora pentru producția primară, cu specificația că este nevoie de o mai bună trasabilitate. În același timp, a fost subliniată importanța cooperării, prin intermediul organizațiilor de producători, în vederea unui acces sporit la finanțare pentru inovare și investiții în tehnologii de tratare, precum compostarea și digestia anaerobă sau prelucrarea ulterioară a produselor, ceea ce le-ar putea facilita fermierilor accesul la noi piețe și clienți. A fost subliniat și faptul că risipa de alimente din etapa de producție primară este greu de cuantificat iar solicitarea a fost să se identifice și să disemineze în statele membre cele mai bune practici privind colectarea datelor referitoare la pierderea și risipa alimentară din cadrul exploatațiilor, fără plasarea unei sarcini administrative suplimentare asupra fermierilor. Inițiativele gestionate de fermieri pot oferi soluții economice viabile și pot valorifica produse care, în caz contrar, ar putea ajunge să se irosească – a mai informat Daniel Buda.

Europarlamenteraul clujean susține că a propus câteva amendamente la acest proiect prin care a solicitat statelor membre să monitorizeze și să comunice la timp pierderile înregistrate în consumul de alimente. De asemenea, a atras atenția asupra nevoii unei Platforme de sprijin financiar care să atragă investiții și inovare în vederea reducerii pierderilor, precum și transformarea pierderilor de alimente în energie. Pentru ca acest circuit să funcționeze, e necesar să fie instituit un organism de prognoză coordonat la nivelul UE în vederea evitării blocajelor în urma supraproducției și a volatilității prețurilor.

Un drum de legătură dintre strada Eugen Ionesco și Calea Turzii, prin strada Alecu Russo, către Centrul de Dializă Privată din oraș, se inundă la fiecare ploaie serioasă. Problemele, spun riveranii, au apărut după ce în zonă s-a dezvoltat un proiect imobiliar al cărui beneficiar este societatea Fimaro Invest. În schimb, dezvoltatorul pasează responsabilitatea primăriei.
“E un drum important de legătură care merge și spre un Centru de Dializă privată, care asigură legătura între strada Eugen Ionesco din cartierul Europa și Calea Turzii. Acesta se inundă la fiecare ploaie, însă cauza nu este inundația ci constructorul ansamblului de locuințe Fimaro. Mai exact, constructorul a blocat tubul de scurgere pe sub drum pentru ca apa pluviala ce se scurge de milenii de pe acest deal, să nu mai intre în șantierul lor. Au preferat să nu facă o lucrare suplimentare de colectare a apelor pluviale și au provocat inundarea străzii Alecu Russo. În acest mod, accesul spre stația de autobuz 21 de pe Calea Turzii sau spre Centrul de Dializă Privată se face în condiții jalnice și care pot pune în pericol cetățenii care circulă prin această zonă”, a reclamat unul dintre riveranii din zonă.
Despre cum s-a dezvoltat zona din Cluj-Napoca, conectată cu un drum de pămând de o arteră de intrare în oraș, Calea Turzii, imaginile de mai jos vorbesc de la sine. Un gard care îngrădeaște o proprietate încă neconstruită care băltește de apă, de la care pornește o stradă de pământ, fără trotuare, înglodată, cu stâlpi și cabluri lăsate la voia îmtâmplării și mărginită pe cealaltă latură de un gard de proiect imobiliar nou.

DSC_2734

DSC_2735

DSC_2736

“Am făcut peste zece sesizări la Primărie, Poliția locală, Comisia de Urbanism, toate din Cluj Napoca, dar fără niciun rezultat. Așa se dezvoltă orașul, iar cei care n-au mașină sau bolnavii dependenți de dializă sunt condamnați să meargă prin mocirlă sau să aibă în plasă cizme de cauciuc când merg spre stația de autobuz”, a mai spus riveranul.

VIDEO din 8 martie. Pentru cei care nu sunt convinși, este Cluj-Napoca, unde prețurile terenurilor sunt peste 150 de euro/mp.

Reprezentanții Fimaro Invest spun că tot ce au construit ei în zonă este în conformitate cu autorizația de construire primită de la primărie (un ansamblu de locuințe individuale și colective).  “Drumul este al statului iar captarea apelor trebuie făcută de municipalitate. Viabilizarea străzilor este în sarcina primăriei, noi nu putem face caritate pe terenul altcuiva, așa cum nimeni nu poate construi pe terenul altuia. Până să construim ansamblul, apele pluviale se scurgeau pe proprietatea noastră, de pe versantul sudic, având în vedere panta terenului și o proprietate încă neconstruită din zonă fără lucrări de canalizare. Situația ne prejudicia, iar noi n-am făcut altceva decât să facem un gard. Nici noi nu suntem bucuroși că se inundă drumul. Ne prejudiciază și pe noi. Însă lucrările de viabilizare a străzilor nu le poate face un privat. Noi am discutat cu vecinii și ei n-au o problemă cu noi. Au făcut zece sesizări la primărie, din câte am înțeles, pentru a se rezolva problemele din zonă”, a prezicat Radu Țaica, asociat Fimaro Invest.

De cealaltă parte, reprezentanții primăriei spun că vor analiza situația din zonă și vor transmite un răspuns cu privire la problemele semnalate în decursul săptămânii următoare. “La o primă discuție pe care am avut-o cu colegii de la căi urbane, strada Alecu Russo este o stradă privată”, au spus reprezentanții Biroului Mass media al primăriei.

În momentul în care primăria a aprobat documentația pentru noul ansamblu de locuințe al Fimaro Invest (2013), riverani de pe străzile din zonă s-au opus amenajării acestuia. Printre motivele invocate a fost și cel privind modul de conectare a viitarelor rețele edilitare ale ansablului la cele deja existente în zonă și care deservest zonele cu vile deja edificate.

Proiectanții care au susținut documentația, Planwerk, au semalat în faza de consultare publică că, de fapt, întreaga deszoltare a rețelelor din zonă s-a făcut heiruprist.

sursa: Raportul consultării și informării publicului anexat HCL nr. 42 a Consiliul Local din 31.01.2013
sursa: Raportul consultării și informării publicului anexat HCL nr. 42 a Consiliul Local din 31.01.2013 prin care a fost aprobată documentația de urbanism a ansamblului Fimaro Invest

Prin documentația de urbanism aprobată de primărie, beneficiarul s-a angajat să dezmembreze și să înscrie cu titlu de drum în cartea funciară suprafețele necesare regularizării străzilor din zonă.

Arhitectul Adrian Borda (cel care e și șeful de proiect al PUG) de la Planwerk, firma care s-a ocupat de proiectul Fimaro a declarat pentru Actualdecluj.ro că strada care deservește ansamblul Fimaro este singura din zonă care e făcută la lățime normală pentru a fi ulterior dezvoltată. “Când apar probleme de acest fel în noile extensii ale orașului, și am văzut că sunt mai multe zone din oraș unde în ultima perioadă au apărut inundații, noi nu ne mirăm. Poate așa o să înțeleagă toată lumea de ce am spus noi în Planul Urbanistic General că este mai întâi important să faci infrastructura, iar noi avem acum și argumente când vor veni unii și alții să întrebe”, a precizat Borda.

Ce probleme au sesizat vecinii înainte ca primăria să aprobe viitorul ansamblu

„Niciun act de vandalism sau de distrugere a bunurilor publice: niciun scaun stricat la stadion, nicio bancă distrusă în parc sau vreun spațiu de joacă devastat (cel puțin așa este la ora la care scriu aceste rânduri, imediat dupa David Guetta)!”, scrie primarul Emil Boc la finalul celor patru zile de Untold.

A fost zgomot și gălăgie în oraș. În ultima seară au fost și artificii la finalul reprezentației David Guetta, la 3.00 dimineața. Cu o seară înainte, la show-ul van Buuren, artificiile au bubuit și mai târziu, pe la 4-5 dimineața. A fost deranj în tot Clujul, dar un deranj al Capitalei Europene a Tineretului. O nebunie de care toată lumea a vorbit. Până și comercianții dintr-o piață a orașului pe care niște tineri i-au salutat și cu săru mâna, după ce le-au dat și bună ziua, au fost înțelegători: „Așa suntem toți zilele astea, cu festivalul. Nu vă faceți griji. Dar o să ne revenim săptămâna următoare”.

Pentru tot ce s-a întâmplat în oraș în ultimele patru zile, primarul Emil Boc a ținut să le mulțumească clujenilor pentru răbdare, înțelegere și susținere financiară (10% din bugetul festivalului au fost fonduri publice).

„Paradoxal, cu ocazia Untold au fost mult mai puține sesizări legate de zgomot decât la Zilele Clujului sau la Zilele Culturale Maghiare. Dar asta nu înseamnă că nu sunt conștient de nemulțumirile minorității tăcute care a fost supărată pe zgomot, restricții de circulație sau artificii la ore târzii. Îmi cer scuze pentru acest disconfort provocat și vă mulțumesc sincer pentru înțelegere”, a scris primarul Emil Boc post Untold.

Potrivit primelor bilanțuri ale primei ediții a festivalului, media de festivalieri pe zi în cele patru zile de Untold a fost de 50.000-60.000 de spectatori. Au fost prezenți turiști din Japonia, Coreea de Sud, până în SUA și Canada, din Olanda, Polonia până în Marea Britanie, Franța, Germania, Ungaria, Cehia, Spania, Mexic sau Braxilia. „Untold a fost cel mai bun ambasador al Clujului din ultimii ani și, de ce nu, al României”, a scris primarul.

Comportamentul festivalierilor a fost și o lecție pentru oraș: „Niciun act de vandalism sau de distrugere a bunurilor publice: niciun scaun stricat la stadion, nicio bancă distrusă în parc sau vreun spațiu de joacă devastat (cel puțin așa este la ora la care scriu aceste rânduri, imediat dupa David Guetta)!”, spune primarul Emil Boc.

Pentru a sintetiza cele patru zile de festival, Boc preferă să citeze un pensionar care locuiește în zona stadionului Cluj Arena. „Locuiesc lângă stadion, nu prea am putut dormi, dar sunt atât de bucuros de bucuria nepoților mei care sunt fericiți că în orașul nostru are loc un asemenea eveniment cum rar poate fi întâlnit ăn lume, sunt vorbele care mi-au fost adresate de un pensionar din zona centrală, în ultima zi a festivalului”, mai afirmă primarul.

„Despre beneficiile economice pentru comunitatea noastră vom mai vorbi, dar cu siguranță, milioane de euro au intrat în economia locală”, a adăugat Boc.


La finalul reprezentației de aseară a artistului David Guetta, festivalierii au fost trarați cu o replică și un mesaj de continuitate pe ecranele scenei: Untold 2016, iar artistul a decretat: „Ne vedem anul viitor”.
La 3 dimineața Guetta s-a retras, însă publicul a rămas minute în șir în așteptarea unui bis. Chiar și după mesajul Untold 2016, cei mai mulți au zăbovit în continuare pe gazonul stadionului Cluj Arena, oarecum triști că nebunia de pe stadion s-a încheiat.

by -
0 319
sursa foto: ziuadecj.realitatea.net

Arhitectul Adriana Matei, fostul decan al Facultății de Arhitetcură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca critică noul PUG menționând că nu există niște planuri clare privind spațiile verzi, cursurile de apă și dezvoltarea coerentă a intravilanului. Arhitect cu state vechi și o experiență de peste 40 de ani spune că primăria trebuie să fie cea care ăși asumă, după aprobatea noului PUG. realizarea unor  Planuri Urbanistice Zonale prin care să unifice sub un regulament zonele noi în care s-a extins orașului, Câmpului, Bună-Ziua sau Europa.

„Cea mai mare greșeală a fost făcută prin triplarea suprafeței intravilanului prin PUG-ul din 1999 prin introducerea suprafețelor din sud-ul orașului. În evul mediu, în Cluj densitatea locuitorilor în centrul istoric era de 150 de oameni pe kilometru pătrat. Acum densitatea este de 30 de locuitori pe kilometru pătrat din cauza neuniformizării teritoriului. Intravilanul orașului este nelocuit și compus din terenuri agricole și nu există nicio predictibilitate asupra dezvoltării sale. De aceea rămâne la mâna agresiunilor, așa se ajunge să faci o casă pe o parcelă care nu se pretează și apoi procedeul devine o tradiție. Dezvoltatorii obțin până la urmă avize și trântesc blocuri între case și case între blocuri”, a subliniat prof. dr. arh. Adriana Matei.

PUG n-are stategie pentru spațiile verzi și cursurile de apă din oraș

„Referitor la noul PUG și luând în calcul agresiunile produse asupra spațiilor verzi din oraș, nu există un proiect de atingere a normelor europene de 26 de metri pătrați pe cap de locuitor. Suntem departe de această cifră la Cluj și de planurile de creare a unor noi parcuri. Prin acceptarea pădurii Făget în intravilan nu s-au creat decât agresiuni asupra spațiului verde. M-aș referi și la hidrografie. Nici un fel de râu s-au pârâu nu este luat sub protecție în noul PUG. Multe dintre pârâurile din oral au fost băgate sub pământ. Nu am vîzut un studiu de punere în valoare a cursurilor de apă cu planuri clar definite în PUG. Mai ales că acestea au o importanță vitală, dezvoltă vegetație care îmbunătățește atmosfera și au și componenta de îmbunătățire a calității vieții locuitorilor. De exemplu în zona agronomiei avem o întâlnire a unor pâraie care vind din sud, pe sub stradă. Canalul Morii e astupat pe porțiuni de construcții. Sunt multe aspecte negative”, a completat Matei.

Avem crescătorii de ciuperci, nu cartiere unde se construiește coerent

De ce n-au reușit cei care au făcut noul PUG să scoată zone din intravilan? Cum să nu fie primăria de acord când avem un areal atât de mare pentru rezidențial din care se gestionează doar bucăți, însă care ar trebuie să aibă prevăzute și alte funcțiuni, cum ar serviciile. Este și problema circulațiilor și a zonelor pe unde le dezvolți. Căile de circulație au fost obturate de construcții care au apărut ca ciupercile după ploaie, locuințe urâre, fără sistematizare, cu gropi – ecologice pe parcelă care nu știi exact cum au fost plasate, deasupra sau dedesubtul pânzei fratice, cu impact devastator asupra mediului și sănătății populației. Cea mai gravă problemă a orașului este că nu există PUZ-uri pe arii mari. De exemplu, zona Câmpului, n-are rețele edilitare, infrastructura rutieră e deficitară, nu există spații publice. La fel zona dincolo de Bună-Ziua, Eugen Ionescu (zona Europa – n.red.). Toate sunt crescătorii de ciuperci, populate cu cosntrucții ilegale sau penale care nu respectă reguli clare și elementare de urbanism. Pentru toate aceste zone trebuie aduse PUZ-urile la un numitor comun, un PUZ de zonă cu un regulament clar care să se respecte”, spune arhitectul clujean cu activitate de peste 40 de ani în domeniul urbanismului.

Primăria acceptă peticirea din aproape în aproape a orașului

Asemenea stupizenii și enormități nu s-ar accepta niciodată de structurile administrative din alte țări, În Belgia spre exemplu, fiecare aspect este clar definit în regulamentul local de urbanism, fiecare pantă de acoperiș, gardurile, volumetria. La noi numai la țară facem PUG-uri și acolo definim toate aspectele – să nu pui roz, să nu pui gard de fierd, să nu pui termopan pe clădiri istorice. Primăria Cluj-Napoca este prima care trebuie să-și asume astfel de PUZ-uri cu regulemente. Pentru că PUG-ul funcționează ca o lege de urbanism și nu poate promova ca acum peticirea din aproape în aproape. În occident nu poți face nimic aleatoriu cum se întâmplă la Cluj. E adevărat că și la București și în alte orașe din țară, dar to nu este o justificare”, mai subliniază fostul decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj. 

SURSA FOTO: ziuadecj.realitatea.net

by -
1 264
Foto: CJ X

Primul pelerinaj oficial al Clujului-candidat de 9000 de kilometri prin 16 orașe cu experiență de capitale culturale europene a pornit fără buget complet dar cu ambiții formulate de șase clujeni: doi bloggeri, trei pricepuți la una-alta plus responsabilul de candidatura municipiului la titlul european. Și-au propus să promoveze orașul și să aducă acasa niște know-how, un fel de rețetă pentru a ne feri de eșec în lupta pentru a aduce titlul european la Cluj în 2021.

 

Bugetul final al călătoriei de 9000 km depășește 8000 de euro. Pentru ca la finalul lui iulie proiectul să se finalizeze, adică echipa să se întoarcă cu bine acasă, mai e nevoie de o mie și un pic de euro, bani pe care Alex Ursa, directorul Netlogiq va încerca să-i adune înnotând la Swimathonul 2014 organizat de Fundația Comunitară Cluj în 5 iulie, între 10.00-18.00 la Complexul de Nataţie „Universitas”, situat în Parcul Sportiv „Iuliu Haţieganu”.

Foto: CJ X
Foto: CJ X

Proiectul se numește Cluj X. O pătrime din destinații au fost parcurse, iar unul dintre băieții-bloggeri s-a întors acasă cu primele povețe de la fostele capitale culturale europene,  Linz, Pecs, Maribour. Dan Ciulea a pornit cu Gabriel Aldea în pelerinaj prin Europa Capitalelor Culturale în 22 iunie. După o săptămână a revenit la Cluj fiind înlocuit de Cristian Grindean.

cluj x autostrada
Foto: CJX

O călătorie cu mașina prin Europa care implică întâlniri cu oamenii, vizite prin orașe și prelucrarea materialelor adio-video este foarte obositoare, spune Ciulea. Dar Clujul-candidat și-a spus deja povestea, pe stâlpi, în cafenele, în porturi, pe autostradă, la primării unde băieții au fost consecvenți și au lipit stickere de promovare cu sloganul orașului: Servus Cluj!, I Love Cluj! Sau Cluj 2015 (Capitală Europeană a Tineretului). Programul cultural al echipei Cluj X începe de la 8.00 dimineața, se lucrează în mașină la centralizarea povețelor și stingerea se dă la 0.00-1.00 noaptea. În prima partea a călătoriei, bloggerii care au pornit la drum au vizitat, la Viena, pe ambasadorul Clujului-Capitală Culturală Europeană, balerina Simona Noja.

foto: CJ X
foto: CJ X

„Avem exemple de așa da și așa nu după întâlnirile cu manageri culturali din Pecs, Maribor sau Linz. În ultimele două orașe foste capitale, echipele care au câștigat titlul au fost îndepărtate politic, de aici au apărut disfuncții, frustări și tot felul de probleme. Chiar dacă banii vin politic, noi nu trebuie să repetăm această greșeală. Echipa poate fi lărgită. În cazul Linz, ei au avut cei mai mare buget din istoria capitalelor culturale europene, aproape 70 de milioane de euro. Atunci nu era obligatoriu, așa că ei și-au blocat o sumă pentru anii post capitală. Cei de la Pecs au investit mult prea mult în infrastructură culturală și apoi s-au trezit că nu au cu ce să popoleze clădirile create”, a explicat Ciulea. El a adăugat că Linz a avut și un slogan-șoc, <<buricul Europei>> care a funcționat foarte bine pentru că Ministerul Turismului a preluat planul capitalei culturale și a promovat orașul prin prisma acestuia. „Așa s-a reușit ca în anul capitalei, 2009, în plină perioadă de criză economică ca în Linz să creasză cu 10% numărul de turiști. Așa trebuie să se întâmple și la noi să fie susținut planul de candidatură de Ministerul Turismului”, a mai spus Ciulea.

Foto: CJ X
Foto: CJ X

Echipa Cluj X (cu Grindean în locul lui Ciulea) a marcat și ce-l de-al patrulea oraș, Genoa, fostă capitală europeană în 2004. Aici, după cum clujenii călători au relatat în direct, au aflat că orașul s-a relensat după anul capitalei, chiar dacă portul s-a renovat pe criterii politice. În schimb, nu prea le-au plăcut multe dintre proiectele gândite pentru anul capitalei culturale: operele arhitectului Renzo Piano, Biosfera – un glob de sticlă pentru fluturi care au mutit după trei zile. Nici zona de reciclarea a orașului, cu dinozauri din cauciucuri. 

foto: CJ X
foto: CJ X

 

biosfera

 

Florin Moroșanu, directorul Asociației Cluj 2021-Capitală Culturală Europeană, e de două oric optimis: că se vor găsi restul resurselor pentru ca echipa să se întoarcă cu bine acasă aproape de finalul lunii și că băieții din echipă vor veni cu multe sfaturi de excepție.

Parte la proiectul Cluj X sunt, în afară de Moroșanu, Aldea și Ciulea, Cristian Grindean, Vlad Chichișan și Vlad Bretan.