Închide

CAMPANIE ACTUALDECLUJ.RO. AȘTEPTĂM ADEVĂRATUL URBANISM DE BUN SIMȚ. CAPITOLUL PUG. Arhitecta Adriana Matei: Fără PUZ-uri pentru zona Câmpului, Europa sau Bună Ziua, avem doar o crescătorie de ciuperci!

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 23, 2014 0 481

Arhitectul Adriana Matei, fostul decan al Facultății de Arhitetcură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca critică noul PUG menționând că nu există niște planuri clare privind spațiile verzi, cursurile de apă și dezvoltarea coerentă a intravilanului. Arhitect cu state vechi și o experiență de peste 40 de ani spune că primăria trebuie să fie cea care ăși asumă, după aprobatea noului PUG. realizarea unor  Planuri Urbanistice Zonale prin care să unifice sub un regulament zonele noi în care s-a extins orașului, Câmpului, Bună-Ziua sau Europa.

„Cea mai mare greșeală a fost făcută prin triplarea suprafeței intravilanului prin PUG-ul din 1999 prin introducerea suprafețelor din sud-ul orașului. În evul mediu, în Cluj densitatea locuitorilor în centrul istoric era de 150 de oameni pe kilometru pătrat. Acum densitatea este de 30 de locuitori pe kilometru pătrat din cauza neuniformizării teritoriului. Intravilanul orașului este nelocuit și compus din terenuri agricole și nu există nicio predictibilitate asupra dezvoltării sale. De aceea rămâne la mâna agresiunilor, așa se ajunge să faci o casă pe o parcelă care nu se pretează și apoi procedeul devine o tradiție. Dezvoltatorii obțin până la urmă avize și trântesc blocuri între case și case între blocuri”, a subliniat prof. dr. arh. Adriana Matei.

PUG n-are stategie pentru spațiile verzi și cursurile de apă din oraș

„Referitor la noul PUG și luând în calcul agresiunile produse asupra spațiilor verzi din oraș, nu există un proiect de atingere a normelor europene de 26 de metri pătrați pe cap de locuitor. Suntem departe de această cifră la Cluj și de planurile de creare a unor noi parcuri. Prin acceptarea pădurii Făget în intravilan nu s-au creat decât agresiuni asupra spațiului verde. M-aș referi și la hidrografie. Nici un fel de râu s-au pârâu nu este luat sub protecție în noul PUG. Multe dintre pârâurile din oral au fost băgate sub pământ. Nu am vîzut un studiu de punere în valoare a cursurilor de apă cu planuri clar definite în PUG. Mai ales că acestea au o importanță vitală, dezvoltă vegetație care îmbunătățește atmosfera și au și componenta de îmbunătățire a calității vieții locuitorilor. De exemplu în zona agronomiei avem o întâlnire a unor pâraie care vind din sud, pe sub stradă. Canalul Morii e astupat pe porțiuni de construcții. Sunt multe aspecte negative”, a completat Matei.

Avem crescătorii de ciuperci, nu cartiere unde se construiește coerent

De ce n-au reușit cei care au făcut noul PUG să scoată zone din intravilan? Cum să nu fie primăria de acord când avem un areal atât de mare pentru rezidențial din care se gestionează doar bucăți, însă care ar trebuie să aibă prevăzute și alte funcțiuni, cum ar serviciile. Este și problema circulațiilor și a zonelor pe unde le dezvolți. Căile de circulație au fost obturate de construcții care au apărut ca ciupercile după ploaie, locuințe urâre, fără sistematizare, cu gropi – ecologice pe parcelă care nu știi exact cum au fost plasate, deasupra sau dedesubtul pânzei fratice, cu impact devastator asupra mediului și sănătății populației. Cea mai gravă problemă a orașului este că nu există PUZ-uri pe arii mari. De exemplu, zona Câmpului, n-are rețele edilitare, infrastructura rutieră e deficitară, nu există spații publice. La fel zona dincolo de Bună-Ziua, Eugen Ionescu (zona Europa – n.red.). Toate sunt crescătorii de ciuperci, populate cu cosntrucții ilegale sau penale care nu respectă reguli clare și elementare de urbanism. Pentru toate aceste zone trebuie aduse PUZ-urile la un numitor comun, un PUZ de zonă cu un regulament clar care să se respecte”, spune arhitectul clujean cu activitate de peste 40 de ani în domeniul urbanismului.

Primăria acceptă peticirea din aproape în aproape a orașului

Asemenea stupizenii și enormități nu s-ar accepta niciodată de structurile administrative din alte țări, În Belgia spre exemplu, fiecare aspect este clar definit în regulamentul local de urbanism, fiecare pantă de acoperiș, gardurile, volumetria. La noi numai la țară facem PUG-uri și acolo definim toate aspectele – să nu pui roz, să nu pui gard de fierd, să nu pui termopan pe clădiri istorice. Primăria Cluj-Napoca este prima care trebuie să-și asume astfel de PUZ-uri cu regulemente. Pentru că PUG-ul funcționează ca o lege de urbanism și nu poate promova ca acum peticirea din aproape în aproape. În occident nu poți face nimic aleatoriu cum se întâmplă la Cluj. E adevărat că și la București și în alte orașe din țară, dar to nu este o justificare”, mai subliniază fostul decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj. 

SURSA FOTO: ziuadecj.realitatea.net

  • author photo two

    Luminiţa Silea

    Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu

    Articole similare