Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui an, aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.
Serviciul Public de Interes Local pentru Administrarea Parcarilor din cadrul primăriei clujene are în administrare 10782 garaje pe domeniul public sau privat al municipiului. Cele mai multe garaje sunt în cartierul Mănăștur, 3574, după care urmează cartierul Mărăști cu 3574 de garaje și cartierul Gheorgheni cu 1753 garaje. Pe locul patru este cartierul Zorilor unde există 1195 de garaje iar pe locul cinci cartierul Grigorescu unde există 1022 de garaje. În zona centrală alte 42 iar în cartierul Gruia alte 33 de garaje.
Aceste garaje edificate pe domeniul public sau privat din oraș aduc și venituri la bugetul local. În 2015, Serviciul Parcări a încasat taxe de aproape 1.900.000 lei, potrivit datelor furnizate de primărie. În 2016, până la finalul lunii octombrie, pentru garaje se plătise deja suma de peste 1.092.000 lei.
Recent primăria a anunțat că peste 470 de garaje (mai precis, 367 de garaje si 81 de locuri de parcare existente) din cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni vor dispărea treptat, în următorii ani, după ce vor intra în construcție cinci noi parcări de cartier pe amplasamentul acestora. Până acum, administrația a mai demolat alte peste 200 de garaje aflate tot pe amplasamentul parcărilor supraterane pe care deja le-a edificat în cartiere. Alte 60 vor mai dispărea de pe amplasamentul viitoarei parcări Primăverii-Aleea Gârbău.
Un studiu realizat de un partid politic din Cluj în vara acestui an, pe mai multe teme printre care și cea a garajelor din oraș, a pus pe tapet date interesante. Sondajul făcut pe un eșantion relevant pentru populația orașului (peste 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) a relevat faptul că 59 % dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor de cartier, iar 39 % dintre respondenți sunt indeciși. Doar 2% dintre cei care au fost intervievați s-au promunțat împotriva demolării garajelor.
Chiar cu aceste date, primăria și-a asumat o politică a pașilor foarte mărunți privind demolarea garajelor.
Ca să nu învrăjbească clujenii, administrația Boc a anunțat demolează garaje doar acolo unde va construi parkinguri de cartier și terenul ocupate de acestea este cu situație juridică curată. Totuși, anul acesta, odată cu FaceBOC, primarul a sfătuit oamenii din oraș să nu investească în garaje pentru că, treptat, primăria le va demola. Poliția locală chiar a demarat controale în acest an ca să demonstreze că multe dintre garajele din oraș nu sunt folosite pentru mașini ci ca depozite. Deocamdată aceste demonstrații sunt fragile, un control recent în cartierul Mărăști a atestat că două garaje, cu intrare de pe Dorobanților, sunt folosite ca depozite de legume.
Când mâna administrație „tremură”, strategia culturală a orașului vine cu modelul care ar rezolva situația garajelor din cartiere. În aplicația asumată de Cluj-Napoca pentru titlul de Capitală Culturală Europeană este tranșată problema inestetică și nefuncțională a garajelor din Cluj. Cum? Simplu, există un proiect de regenerare urbană sumat la capitolul care vizează crearea unei platforme de creativirate socială.
Se numește Garaje 2.0 și este un proiect pilot care urmărește creșterea calității, funcționalității precum și a gradului de utilizare publică a spațiilor dintre blocurile de locuințe. Și a fost propus de un grup de arhitecți clujeni.
sursa foto: designbuybuild.co.uk
„Peste tot în România, cartierele orașelor sunt dominate de mici garaje dără un design predefinit. Nu de puține ori, ele ocupă tot spațiul dintre blocuri, fără a lăsa loc unor spații care să poată fi utilizate public. La inițiativa unui grup de arhitecți clujeni, va fi derulat un proiect-pilot care va viza un spațiu de acest gen, de dimensiune mai mică, selectat în funcție de disponibilitata și interesul locuitorilor din zonă, prin care garajele actuale vor fi înlocuite cu o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, acest model poate fi îmbunătățit și adoptat pentru zone cu profil similar”, se arată în strategia culturală a Clujului-candidat la titlul european.
Având în vedere faptul că orașul și-a asumat să continue programul cultural al orașului chiar dacă Clujul nu a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană, încă nu se știe în ce măsură acest proiect pilot privind garajele din cartiere va fi implementat.
Lasa un raspuns pentru cf
Luminiţa Silea
Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
din pacate garaje au clujenii „vechi” cei care sunt mai inradacinati aici si mai votanti.
alta explicatie nu vad de ce nu se schimba situatia. orasele mari din ro le0au daramant de mult,. a fost la inceput scandal dar per ansablu e ok