Sursa de apă a Clujului e pusă în pericol de căderi de roci. Compania de Apă: ”există riscul întreruperii alimentării cu apă”

Sursa de apă a Clujului, dar și a alte nu mai puțin de 150 de localități, e pusă în pericol de căderi de roci în ultimii ani.
E vorba de lacul de acumulare Tarnița, care de mai bine de zece ani – din 2009 – este principala sursă de apă pentru trei municipii și 150 de localități din mediul rural.

Apa din Tarnița e captată printr-un turn de captare, cu construcții conexe de pe malul stâng al lacului. De la finalizarea lucrărilor la turnul de captare s-au înregistrat mai multe căderi de roci masive, care au pus în pericol integritatea construcțiilor, dintre care cele mai grave au fost înregistrate în 2017, după cum arată Compania de Apă ”Someș”, la solicitarea actualdecluj.ro.
A fost nevoie de lucrări de minimizare a riscului, după cum a arătat o expertiză comandată în acest sens în 2019. ”În zona infrastructurii de captare a apei din lacul Tarnița s-a constatat prezența unor formațiuni metamorfice (…) panta versantului este foarte accentuată”, se arată într-un document al companiei. ”În anul 2017 s-au înregistrat căderi de rocă masivă care pun în pericol integritatea construcțiilor prizei de apă brută, existând astfel riscul întreruperii alimentării cu apă”, se mai arată în documentul obținut de actualdecluj.ro.

În amonte de barajul Tarnița se extinde un versant stâncos cu înclinare foarte mare, în unele porțiuni chiar și vertical. Pentru stabilizarea grohotișului existent pe acest versant s-a realizat un zid de sprijin din zidărie de piatră cu înălțimea de 1,5 metri, deoarece în zonă se înregistrează și căderi de rocă masivă, zidul a fost cămășuit, armat și supraînălțat. De-a lungul timpului s-au înregisrtat prăbușiri sau rostogoliri de blocuri de stâncă cu diferite dimensiuni, care pun în pericol integritatea construcțiilor prizei de captare a apei brute, existând astfel riscul întreruperii alimentării cu apă, cât și viața oamenilor (sic-n.red.). De exemplu, în anul 2017 s-au înregistrat căderi de rocă masivă, dar rostogolirile de fragmente cu dimensiuni decimetrice se produc cu o ritmicitate sezonieră, mai ales în perioada de primăvară”.

Soluția reducerii riscurilor, ”pe care le considerăm iminente” după cum notează Compania de Apă, este stabilizarea externă a versantului.

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.