Închide

Someșul betoanelor. Riveranii cartierului Grigorescu din Cluj critică proiectul de modernizare al Primăriei: s-au tăiat copaci emblematici iar ”verdele” a fost înlocuit de betoane

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - aug. 13, 2022 2 3472

Șantierul de modernizare a malurilor Someșului se vede cu îngrijorare de pe gemurile riveranilor din cartierul Grigorescu. Zona, odată verde și plină de vegetație, este acum plină de betoane și, deși primarul Emil Boc spune că lucrările vor aduce parcursul râului în secolul 21 în care trăim, oamenii cred că zona arăta mult mai prietenoasă înainte. Riveranii arată și că arborii îmbrățișați, un simbol în zonă, au dispărut, fiind tăiați. Singura consolare rămân imaginile filmate du drona pe Someș care arată maluri pline de verdeață, preferate de oamenii din cartier.

 Oamenii din Grigorescu își exprimă amărăciunea față de noul Someș pe rețelele de socialize, pe șantierul de modernizare. În piața volantă care se organiza în zona Splaiul Independenței, oamenii din cartier criticau „betoanele” și lucrarea prin care Primăria a decis să aducă Someșul în secolul 21. Oameni de pe Paul Ion, strada de la care începe șantierul din Grigorescu, se adună pe malul defrișat și refăcut ca terasamente din zonă și se minunează că încă mai sunt copaci pe malul opus.

„Șantierul ACI a adus mult gunoi și jeg în zonă. Muncitorii stau la umbra copacilor rămași în zona unde nu s-au făcut terasamentele și, vedeți și dvs, ce a rămas în urmă. Circulă și mașinile din Florești pe aici cu viteză, n-ai pe unde trece strada, pe unde circula. Ar trebui niște praguri de sol”, spun riverani din Grigorescu.

„Era mai bine, mai verde, acum e plin de piatră, s-au plantat copaci firavi și nu va mai fi pic de umbră”, spun pensionarii în piața de legume.

„Beton, beton și iar beton. Numai parc nu se poate numi fostul nostru parc din Grigorescu”;

„Cele două sălcioare care îmbrățișează un cireș, emblematice pentru plaja din Grigorescu, inofensive, au dispărut.”;

„Oribil..Nu știu cu ce fel de peisagiști lucreazã Primăria..Nu mai vorbesc de parcul de după Teatrul Național, din centru. Betoane și acolo, dar nu s-a toaletat măcar un arbore! În 3-4 ani o treime dintre ei se vor ursca, dacă nu se intervine”,

„Trist!”

„Dacă pui iarbă, nu iese banul”, „Ați innebunit? Cui folosesc betoanele? Clujenilor sigur nu.”

“Am locuit și am copilărit lângă Somes si pot spune că s-au făcut multe în această perioadă, dar această schimbare totală nu aduce nimic bun. Parcurile trebuie să aibă cât mai multe spatii verzi, să fie răcoroase si chiar să aibă spații verzi naturale (vizitați parcurile din Londra,Germania,Italia. Bănuiesc că toate aceste betoane le veți vopsi si cu verde, roșu si cine mai știe ce culori vă plac, d-le Boc…”

“Copaci plantați în beton. Vor muri în câțiva ani!”

“Ar trebui făcută sesizare la Primărie. Mult[ lume este revoltata. Își bat joc de locuitorii Clujului. Orășenii au nevoie de verdeata, unde este ecologia cu care va lăudați domnule Boc ( Green și Smart city)?”

“ReVITALIZARE o numesc ei. Da, sunt necesare ;i terenuri de fotbal/baschet, dar nici chiar a;a. Copiii din zona, sub 11-12 ani, unde se vor juca? Se îngrămădesc într-un parculeț meschin la capatul terenurilor înconjurate de garduri de 3-4 metri?”

“Păi iarba unde-i ? Centru numai betoane ! Toți copacii mor îngropați în betoane ! Slab primar ! Da nimeni nu comentează! Boc propune și toți aprobă ! Acest om care a facut multe lucruri bune a ajuns un Hitler, un Putin ! Păcat!”

“E oribil, plus că e îngrozitor să simți neputința în fata acestor proiecte – bani mulți, interese uriașe. Imaginați-vă cum va fi vara cu betoanele încinse, față de iarba, așa cum era, crescută în voie, chiar și cu ceva buruieni (dar tot verzi)… și poate percepeți dimensiunea dezastrului”

“De ce nu se recomandă firmelor de casă să se reprofileze în firme spații verzi! Banii oricum se dau, măcar să pună în loc de betoane, gazon, să ne fie de folos. Domnule Boc nu sfidați populația! Ascultați voința comunități cas-ar putea sa aibă alta părere decât sfătuitori dumneavoastră”

“Și tot asa va fi și parcul din 14 iulie! Ce ne trebuie noua iarbă verde la copii? Sau locuri de joaca cu iarbă, naturalețe?”

„Exact, prea mult beton. Teren de joacă pentru copii, deloc. Adică dacă se vrea reabilitarea malurile Someșului din banii EU, atunci numai firma de proiectare spaniolă știe ce este bine pt. Cluj.  Că aveam un teren de joacă îndrăgit de copii din carter, si nu numai, nu interesează pe nimeni. Dar să transformi în alei betonate și atât este de a dreptul trist și inacceptabil.”

„JALE CU JAF MARE, tot Clujul sub Piatră!”

Acestea sunt o parte dintre dezamăgirile exprimate de riverani pe rețelele de socializare.

Singura consolare pentru oamenii amatori de Someș și de verde rămân imaginile filmate cu drona înainte de debutul șantierului de către Sergiu Răzvan, imagini unde vegetația și iarba erau o realizate a râului.

Imagini cu Someșul din dronă, înainte de șantier:

În societatea civilă din Cluj circulă o curiozitate legitimă și anume cât din proiectul de renaturalizare a râului Someș al spaniolilor de la Practica (câștigător al unui concurs de soluții) a fost pus în realitate în practică. „10%, așa am fost informat eu. S-a lucrat la un proiect, dar pe teren s-a făcut altul. S-a modificat tot, s-a betonat, s-au tăiat copacii”, spune un activist din oraș.

Imagini actuale cu Someșul în șantier: 

În luna iulie, un cercetător clujean a măsurat diferenţele de temperatură la nivelul solului date de prezenţa vegetaţiei: 28,78 grade Celsius s-au înregistrat în iarba necosită, la umbra unui copac, comparativ cu 60,6 grade Celsius în iarba cosită expusă la soare.„Poanta nu este că se poate demonstra că este mai răcoare în umbră decât în soare. Poanta este că ne comportăm ca şi când asta nu ar fi important, şi că trebuie să redescoperim asta. Criza şi urgenţa climatică ne forţează să redescoperim rolul arborilor în reglarea microclimei. Înaintea revoluţiei tehnologice, pentru mii de ani, ştiam asta”, a concluzionat cercetătorul pe Facebook. Cu atât mai mult, Someșul nu ar fi trebuit să fie plin de betoane și de arbori care nu fac umbră, spun activiștii din oraș.

Lucrările de reamenajare a malurilor Someșului strada Donath – pod Horea au debutat în toamna lui 2021 pe bulevardul 1 Decembrie 1918, în zona parcului din cartierul Grigorescu. Per total lucrările sunt împărțite în 7 tronsoane și urmează să aducă schimbări radicale privind malurile Someșului – eliminarea gardului în  zona parcului Rozelor, un pod nou pietonal și ciclistic în Grigorescu, piste de biciclete pe strada 1 Decembrie, o zonă pietonală pe strada Muzicescu, reorganizări ale benzilor de circulație pe strada Dragalina, plus multe plantații de aliniament (peste 30), bănci de granit cu și fără spătar, scaune de lemn, cișmele, cadru de oțel pentru biciclete, coșuri de gunoi, stații de încărcare pentru mașini și biciclete electrice, pavilioane de alimentație publică, toalete publice,WI-FI, dotări sportive și spații de joacă noi, pontoane, sistem de gradene de mai multe tipuri, sistem de supraveghere video, borne mobile pentru controlul accesului în zonele pietonale nou propuse. În ceea ce privește arborii, există prevederi exprese ca aceștia să fie extrem de bogați, de anumite specii și nu se acceptă devieri de la fișele tehnice .
Șantierul de pe Someș între strada Donath și podul Horea este gestionat de ACI Cluj și va fi executat potrivit proiectului spaniolilor de la Practica (în tandem cu biroul de proiectare Planwerk). Contractul deținut de ACI Cluj pentru modernizarea celor peste 14 kilometri aferenți ambelor maluri ale Someșului este de peste 95,6 milioane lei.
Pentru prima zonă, situată între străzile Donath și Petuniei, primarul Emil Boc a anunțat un termen intermediar de finalizarea, mai precis, 30 iunie 2022. Această promisiune nu a fost onorată. Despre lucrările de pe malul Someșului, primarul Emil Boc a spus că zona „se modernizează la nivelul secolului în care trăim”.
Pe parcursul șantierului, Primăria Cluj-Napoca a combătut cu imagini îngrijorările riveranilor potrivit cărora s-a ras vegetația de pe malurile Someșului. În aceste imagini, peste 50 de fotografii, difuzate de primar pe Facebook în luna martie 2022 anul erau foarte mulți arbori noi cu balot care s-au plantat sau urmau să se planteze în Grigorescu.
Și despre betonul de pe Someș, Primăria a spus că este special într-un comunicat oficial. „Noile pasarele sunt construite din beton cu pulberi pe bază de Dioxid de titan, sub radiațiile UV ale soarelui se declanșează un proces foto-catalitic ce descompune fungii, mucegaiul, noxele și alte particule poluante de pe suprafața structurii, menținând un aspect plăcut de durată, protejând astfel structura”, arăta Primăria în 23 martie.
Vezi imagini cum arăta Someșul înainte de șantier: Imaginile îngrijorării de pe Someș din cartierul Grigorescu: au dispărut copacii de pe maluri

Ce explicau spaniolii de la Practica despre proiectul Someșului în 2018: Malurile Someşului, în varianta spaniolă: gradene, terase, mai multe spaţii publice, mai puţine maşini. Ce compromisuri au avut de făcut arhitecţii

Reabilitarea malurilor Someșului între strada Donath și podul Horea este cel mai amplu proiect asumat de Primărie (și derulat cu finanțare europeană) pentru a aduce apa în viața orașului și a locuitorilor prin concurs de soluții câștigat de spaniolii de la Practica (care au lucrat cu firma clujeană Planwerk la proiect). În afară de acest proiect, tot în același regim, Primăria a pornit, pe contracte separate și modernizarea Platoului Sălii Sporturilor, dar și a parcului Armătura.

Spaniolii de la Practica au realizat o instalație spectaculoasă la Bienala de Arhitectură  la Veneția cu proiectul făcut pentru Cluj. Detalii: FOTO/ VIDEO. Someșul de la Veneția și Someșul de la Cluj. Cel mai amplu proiect de regenerare urbană din oraș, selectat și prezentat la Bienala de Arhitectură de la Veneția

sursă foto: Facebook/Diana Unica/Grigorescu

2 comentarii

  1. stiri aiurea, cu ce a zis badea gheo de la balcon.
    din 100 de balcoane sigur is 2 nemultumiti, si cum hate-ul atrage hop si in presa.
    Proiectul e facut de arhitecti spanioli specializati pe asa ceva.
    dar sigut badea gheo cu 12 clase la seral se pricepe mai bine…

Scrie un comentariu