FOTO/ VIDEO. Someșul de la Veneția și Someșul de la Cluj. Cel mai amplu proiect de regenerare urbană din oraș, selectat și prezentat la Bienala de Arhitectură de la Veneția

O linie albastră, șerpuitoare și luminoasă, traversează printre coloanele îmbătrânite ale fostului complex de șantiere navale Arsenale din Veneția, în timp ce pe ziduri se văd simulări cu viitoare spații publice verzi și generoase pe mal de apă. E un posibil viitor al Someșului din Cluj, la scară ceva mai mică, prezentat în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente din agenda anuală a arhitecților: Biena de Arhitectură de la Veneția. Biroul internațional Practica a câștigat în 2017 concursul pentru regenerarea malurilor râului Someș, care traversează orașul. La mai bine de trei ani de atunci, primele porțiuni din cadrul proiectului se pregătesc de șantier, dar, între timp, Someșul e parte a prestigioasei expoziții internaționale. Curatoriată de Hashim Sarkis și desfășurată sub tema „Cum vom trăi împreună?”, ediția din acest an s-a deschis în urmă cu câteva zile, în 22 mai, și poate fi vizitată până în 21 noiembrie. José Mayoral, din echipa biroului internațional Practica, ne explică în ce constă „Someșul de la Veneția”, dar și care e stadiul proiectului pentru Someșul de la Cluj.

Sursa foto: Practica

Proiectul biroului Practica e parte din selecția oficială a expoziției, la invitația curatorului evenimentului –  Hashim Sarkis, directorul Școlii De Arhitectură MIT. Instalația care reprezintă râul Someș este alcătuită dintr-un model de 20 metri lungime, la scară mare (1: 500), prezentat la Arsenale Veneția; modelul este însoțit de două panouri de mari dimensiuni, care ilustrează, de asemenea, speciile de plante și animale care sunt reintroduse în zona în care este desenat proiectul. Câteva dintre intervențiile prevăzute în proiect și prezentate de echipă: lucrări de terasare, amenajare de spații publice și locuri pentru activități sportive sau de admirat priveliștea, rețea extinsă de căi pietonale și de biciclete, readucerea pe mal de apă și în apă a florei și faunei locale.

„Instalația râului Somes de la Bienala de la Veneția constă dintr-un model de 20 de metri care traversează întreaga lățime a Corderia din Arsenale de la Veneția. Modelul și o proiecție video explică situația existentă și relația dificilă dintre oraș și râul Somes, dar și intervențiile propuse. În plus, două panouri mari cu secțiuni de construcție la 1:25 ilustrează două zone în detaliu: Parcul Armatura și Platoul Sălii Sporturilor”, explică Jose Mayoral. Ce spune despre Someș echipa de la Veneția? „Proiectul râului Somes este un exemplu contemporan de eforturi de regenerare și re-naturalizare a râurilor care vizează interconectarea diverselor comunități care locuiesc în orașul Cluj-Napoca din România și reasocierea acestora la speciile de faună și floră locale care erau departe de habitatul lor natural pe malurile râului. Acest proces provocator cuprinde o gamă largă de agenți activi și intervenții complexe menite să revitalizeze biodiversitatea naturală și conștiința colectivă a râului Somes. Proiectul imaginează râul ca un nou spațiu social activ pentru interacțiunea între scări și programe. Acesta definește modul în care locuitorii din Cluj-Napoca interacționează între ei și cu ecosistemul”, transmit arhitecții.

Se pregătesc șantierele pe mal de Someș

Ceea ce pentru vizitatorii de la Veneția e subiect de expoziție e așteptat în oraș de foarte mulți ani, ca realitate. În lunile următoare, clujenii pot spera să demareze și primele șantiere pe traseul râului care traversează orașului. Arhitecții explică pentru Acualdecluj.ro că s-au finalizat o serie de etape ale proiectului (Plan Urbanistic Zonal, studii de fezabilitate, documentație pentru obținerea Autorizațiilor de Construire, Proiect Tehnic) și au fost obținute toate aprobările necesare de la instituțiile implicate. Urmează șantierele. Mai precis, în perioada următoare se va ști care sunt companiile de construcții care vor prelua lucrările la Parcul Armatura și zona Grigorescu.

Sursa foto: Practica

L-am întrebat pe arhitectul de la Practica cum a fost experiența lucrului la proiect în acești ani și cum s-a adaptat la realitățile din teren. „Proiectul Somes este o intervenție urbană extinsă care acoperă mai mulți kilometri de maluri ale râului și multe zone verzi și spații publice. Scara proiectului, impactul său asupra orașului Cluj-Napoca și numeroasele părți interesate și instituții implicate sunt factori care fac proiectul la fel de provocator ca orice alt proiect cu caracteristici similare. În ciuda provocărilor existente, în ultimii ani am fost plăcut surprinși de cât de bine a primit comunitatea locală intervenția și de angajamentul și determinarea autorităților de a continua acest proiect. După ce am câștigat competiția în 2017, am lucrat la nivel local cu actorii interesați, arhitecți și cetățeni pentru a contextualiza proiectul și a include cunoștințele locale. Acest proces a fost foarte benefic pentru proiectul care își propune să răspundă nevoilor locale”, spune Mayoral. „În ceea ce privește cronologia proiectului, așteptăm cu nerăbdare să îl vedem ca o realitate în contextul urban al Clujului, astfel încât cetățenii să poată interacționa pe deplin cu râul Somes și cu zonele verzi și spațiile publice din jurul acestuia. Având în vedere amploarea și complexitatea proiectului, sperăm să vedem primele rezultate în 2023”, spune arhitectul.

Sursa foto: Practica

Instalație realizată de:

Despre primele planuri pentru Someș, după câștigarea concursului:

Interviu. Oraşul de pe mal de apă, văzut de arhitectul spaniol din echipa ce redesenează Someşul. José Mayoral: „Clujul ar trebui să devină referinţă pentru proiecte viitoare măcar în regiune”

Despre stadiul în care se află proiectele câștigate prin concursuri lansate de primăria Cluj-Napoca:

Cum poate arăta Clujul scos în competiție (Partea I). În ce stadiu sunt marile proiecte pentru care Clujul a lansat concursuri de arhitectură?

Sursa imagini: Practica

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.