Cum poate arăta Clujul scos în competiție (Partea I). În ce stadiu sunt marile proiecte pentru care Clujul a lansat concursuri de arhitectură?

În noiembrie 2016, se lansa concursul pentru reamenajarea Turnului Pompierilor și transformarea lui în centru de cultură. Începea o nouă eră a proiectelor publice din Cluj-Napoca și ieșirea din paradigma „prețul cel mai mic” ca unic criteriu de alegere a unei soluții câștigătoare, prin licitații. Au mai urmat și altele de atunci. Proiecte pentru: Parcul Feroviarilor, lăsat mulți ani în paragină, reamenajarea Someșului care traversează orașul, reamenajarea străzii Kogălniceanu sau a Cetățuii – punctul de Belvedere al orașului, un masterplan de cartier – Sopor, amenajarea Parcului Est, o zonă „verde-albastră” cu mult potențial în oraș. Deocamdată, însă, clujenii nu pot vedea și nu pot păși în niciuna dintre aceste destinații reinterpretate. Dar urmează. Care e stadiul proiectelor și de ce merită să le așteptăm? Actualdecluj.ro face o sinteză a acestor proiecte, cu stadiul în care au ajuns. Experimentul concursurilor a fost lansat încă din 2007 în Cluj: competiția pentru reamenajarea zonei 0 a orașului – Bulverdul Eroilor-Piața Unirii – un proiect care nici acum nu a fost pus integral în practică. Lucrurile au mai evoluat: merită menționat aici că în arhiva de concursuri organizate cu implicarea Ordinului Arhitecților din România în ultimii cinci ani, am numărat 16 competiții pentru spații publice în diverse orașe din România (am exclus din calcul amenajările temporare, cum ar fi pavilioanele pentru evenimente). Dintre acestea, cam două treimi (zece) se referă la spații din Cluj, organizate fie de primărie, fie de Consiliul Județean. Partea I – stadiul concursurilor lansate de municipalitatea Cluj-Napoca:

„Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România şi cu OAR sucursala Transilvania, a continuat politica publică care a devenit deja un model de bune practici pentru alte oraşe din ţară: organizarea unor concursuri de soluții pentru revitalizarea spațiilor publice”, ne asigură reprezentanții primăriei, după întrebarea privind stadiul proiectelor. O politică cu sincope, până la stabilirea ritmului din 2016 încolo. Primul exercițiu de concurs în Cluj a fost mult dezbătuta reabilitare a Bulevardului Eroilor- împreună cu Piața Unirii, din 2007. Chiar dacă zona 0 a orașului și-a schimbat mult înfățișarea în anii care au trecut, proiectul declarat câștigător atunci nu e nici acum integral pus în practică Au mai urmat două tentative: Biblioteca Centrală Universitară și noua Filarmonică , ambele cu evoluții nefavorabile. După o pauză de câțiva ani, noua eră a concursurilor a debutat în 2016, după ce primăria a semnat un contract de colaboare cu Ordinul Arhitecților din România. De atunci a început o nouă serie de concursuri, care s-au lansat și au atras participanți inclusiv din afara țării, dovedind că astfel de exerciții fac bine orașului. Rezultatele sunt deocamdată pe planșe, în contracte, sau în șantier. Le așteptăm în oraș.

Așadar…

Reabilitarea Turnului Pompierilor se află într-o fază avansată de șantier şi urmează să fie finalizată în 2021, ne-au transmis reprezentanții primăriei despre proiectul care beneficiază de finanţare din fonduri europene. Concursul a fost lansat încă din 2016, a fost câștigat de echipa arhitectului Vlad Rusu, iar lucrările de reabilitare au fost demarate în vara anului 2018. Termenul de finalizare a proiectului era de doi ani de la ordinul de începere a lucrărilor, valoare fiind de 10 milioane de lei. Vechiul turn ar urma să devină centru cultural.

În ceea ce priveşte planul de regenerare a râului Someş, se află acum la faza de achiziţe publică pentru execuţie de lucrări segmentele legate de reabilitarea Parcului Armătura, de Lunca Someşului şi de Platoul Sălii Sporturilor, potrivit reprezentanților primăriei. Implementarea planului de regenerare a râului beneficiază de finanţare din fonduri europene și ar însemna întoarcerea orașului cu fața la apa care îl traversează, pentru diverse activități de relaxare pe traseul său. Câștigătorul acestui concurs este biroul internațional  Practica, rezultatele concursului fiind anunțate în octombrie 2017.

A fost obţinută autorizaţia de construire pentru Parcul Feroviarilor, care o dată finalizat ar urma să devină unul dintre cele mai mari din Clujul încă destul de sărac în parcuri extinse. Execuţia lucrărilor se află în faza de achiziţie publică. Parcul Feroviarilor va fi reamenajat după o soluție propusă de echipa aceluiași arhitect Vlad Sebastian Rusu, iar proiectul câștigător a fost anunțat în mai 2018. Lucrările de amenajare a parcului au fost evaluate la peste 10 milioane de euro.

Pentru zona străzii Mihail Kogălniceanu a fost obţinută autorizaţia de construire şi proiectul este în faza de achiziţie publică pentru execuţia lucrărilor. Și în acest caz proiectul beneficiază de finanţare din fonduri europene. Primăria a fost nevoită să reia licitația pentru modernizarea Zonei Kogălniceanu, anulată la începutul anului acesta, după ce unicul ofertant (Diferit) a fost descalificat. Valoarea contractului este de 38,5 milioane de lei. Proiectul de modernizare a zonei Kogălniceanu – Iuliu Maniu, una dintre cele mai apreciate zone din centrul orașului, este așteptat de ani de zile. Serviciile de proiectare pentru o nouă față a străzii Mihail Kogălniceanu și a străzilor adiacente, inclusiv Piața Cipariu, au fost câștigate de biroul MossFern al arhitectului Arnold Macalik. Câștigătorii au fost anunțați în septembrie 2018.

Pentru amenajarea ansamblului urban Cetățuia este în curs de realizare segmentul de proiectare. Traficul de pe Dealul Cetățuia va fi calmat prin proiectul de modernizare propus de echipa Metapolis și Atelier Mass pentru primăria clujeană. Actuala parcare a Hotelului Belvedere va dispărea, în locul ei urmând să apară un platou cu terase care să recreeze atmosfera baroc și să pună în valoare cetatea istorică de pe deal, care dă și numele zonei de belvedere a Clujului. Proiectul a fost estimat la 20 de milioane de euro, iar câștigătorii concursului au fost anunțați în 2019.

Masterplanul noului cartier Sopor (pe 250 ha) este şi el în curs de realizare – este vorba aici de unul dintre cele mai complexe și dificile proiecte, având în vedere că, în acest caz, terenul vizat este împărțit între aproximativ 900 de proprietari. Rezultatele concursului s-au anunțat în octombrie 2019, câștigătoare fiind echipa Asiza Birou de Arhitectură SRL, cuAutori principali: arh. Octav Silviu Olănescu, arh. Vlad Sebastian Rusu, arh. Anamaria Cornelia Olănescu.

Cel mai recent concurs vizează realizarea celui mai mare parc al orașului: Amenajarea Parcului Est, de 45,5 ha – acesta și-a identificat proiectanții recent, în februarie 2021. Urmează ca parcul să fie reamanajat după un proiectat realizat de biroul  Matapolis din Belgia, care a câștigat în aceeași formulă care și-a adjudecat și reamanajarea parcului Cetățuia, adică în parteneriat cu Atelier Mass și Ana Horhat.

Vlad Rusu, arhitect câștigător X 3: „Ne păstrăm cu fermitate, alături de colegii noștri competitori, recomandarea către administrația publică de a se apela în continuare la această procedură de selecție valorică”

Cum e pentru arhitecți să lucreze la astfel de concursuri, cum artă experiența în abordarea reativ nouă pentru piața locală? Ne dă feedback Vlad Rusu, care, împreună cu echipa sa, lucrează la trei dintre proiectele primăriei lansate prin concursuri. „Primul – revitalizarea Turnului pompierilor – este în derulare deja de ceva timp și își așteaptă recepția în cursul acestui an. A fost primul concurs lansat la Cluj după o pauză îndelungată de competiții de arhitectură și sperăm să fie primul realizat din această serie de noi concursuri. Soluția din concurs a fost implementată întocmai printr-un proiect tehnic și din fericire nu au existat modificări ale proiectului până în prezent. În schimb termenul de execuție s-a prelungit mai mult decât a fost anticipat din cauza logisticii de șantier a constructorului. Al doilea – reamenajarea și reactivarea Parcului Feroviarilor – se află în faza de selecție a ofertelor pentru execuție prin licitație publică. Proiectul care stă la baza acestei licitații a fost predat Primăriei municipiului Cluj-Napoca în luna februarie 2020. Sperăm ca această investiție să demareze în acest an, dată fiind importanța sa la nivelul orașului și așteptarea îndelungată din partea clujenilor pentru amenajarea acestui parc. Din fericire, nici aici nu au existat modificări ale soluției din concurs, cu excepția amenajării malului stâng al râului Someș, care a fost impusă prin avizul Apelor Române. În fine, al treilea proiect – Masterplan și PUZ cartier Sopor – este în derulare cu termen de finalizare sfârșitul acestui an. Am parcurs etapele de elaborare masterplan (PUZ preliminar), identificarea tuturor proprietarilor și informarea și consultarea celor interesați în cadrul a nouă ședințe publice, desfășurate on-line. Urmează calibrarea propunerilor de reglementări urbanistice în urma acestor ședințe de lucru, obținerea avizelor proiectului la faza de PUZ și încă o dezbatere publică cu varianta, sperăm, finală a viitorului cartier”, sintetizează Rusu. Acesta spune că echipa sa e mulțumițită de evoluția acestor proiecte, de colaborarea cu reprezentanții Primăriei și de concursul acestora în implementarea soluțiilor ce au rezultat în urma competițiilor de arhitectură și urbanism. „Ne păstrăm cu fermitate, alături de colegii noștri competitori, recomandarea către administrația publică de a se apela în continuare la această procedură de selecție valorică a proiectelor pentru investițiile importante ale orașului. Sperăm ca realizarea și rezultatul tuturor soluțiilor ultimilor concursuri de soluții să confirme și să întărească încrederea în această opțiune”, transmite arhitectul.

Interviu. Arh. Șerban Țigănaș, decan Facultatea de Arhitectură și Urbanism, fost președinte OAR: „Clujul a oferit un exemplu complet distinct de cultură a concursurilor”

Despre concursuri și evoluția lor a făcut o analiză pentru Actualdecluj.ro Șerban Țigănaș, președinte al Ordinului Arhitecților din România la momentul semnării protocolului de colaborare pentru concursuri cu primăria de la Cluj-Napoca, acum decan FAU.

Actualdecluj.ro: Cum vi se pare că au gestionat cei din administrație, dar și câștigătorii proiectele pentru care s-au lansat concursuri?

Șerban Țigănaș: Primele proiecte, extinderea BCU și Filarmonica au avut evoluții nefericite. La BCU primăria este responsabilă de cerințele care au blocat proiectul, cerințe pe care trebuia să le exprime înainte de concurs, fiind consultată în acest sens. Filarmonica a fost prost gestionat exclusiv de primărie, care a schimbat pretențiile pe durata contractului de proiectare, fără să își permită să acopere costurile suplimentare rezultate. De aici a survenit eșecul întregului proiect. Pot spune că este o gestiune complet defectuasă a rezultatului concursului, combinată cu faptul că nu și-au exprimat toate cerințele în faza de temă, situație care ar fi prevenit acest eșec.

Celelalte proiecte sunt relativ în derulări rezonabile, dacă judecăm după viteza de aprobare a documentațiilor de urbanism la Cluj-Napoca. Sunt chiar mai rapide decât media. Apar probleme de timp în general din faptul că mai multe contracte s-au suplimentat cu elemente necesare după ce s-a realizat concursul. Au mai fost probleme la unele dintre lucrări, cele mai vechi, derivate din contractele de execuție și capacitatea firmelor câștigătoare de a realiza lucrări fără precedent și atipice îm piață. Proiectul Sopor era de așteptat să consume timp și eforturi mari în fazele de consultare, fiind un experiment fără precedent. Personal, sunt rezervat în ceea ce privește finalizarea lui și mai ales modul de implementare, presupunând că va trebui rupt în faze de mai mici dimensiuni, care să fie implementare și să transmită publicului și pieței încrederea necesară acestui experiment.

Nu cred că am putea face o distincție clară de eficiență în gestiune a concursurilor promovate de primărie și de CJ, având în vedere că sunt toate farte diferite. Ambele au avut șansa unor contracte cu parteeri buni și neșansa, în general la execuție, ca unele firme să nu fie foarte pregătite pentru ceea ce li s-a cerut.

Pe site-ul OAR, la secțiunea Concursuri, Clujul pare să fie „lider” detașat la număr de proiecte scoade în competiție. Care credeți că este motivul? Stăm într-adevăr mai bine la această temă decât alte orașe sau județe?

Da, este evident, Clujul a oferit un exemplu complet distinct de cultură a concursurilor, absolut merituos. Din păcate capacitatea de organizare a OAR este limitată, fiind foarte delicată și laborioasă pregătirea unui concurs bun. Acesta este motivul pentru care numărul concursurilor și cadența lor este cea e care o avem. Ar fi fost și mai multe dacă cei calificați să organizeze concursurile ar fi mai numeroși. Probabil se va reuși cu timpul această creștere. Motivul pentru această situație este clar și simplu: voința oamenilor care au generat concursurile au trudit și insistat ca ele să fie bine organizate. Protocolul pe care l-am inițiat și semnat cu primarul Emil Boc, din poziția de președinte al OAR a fost cel care a pus bazele muncii după 2016, iar eforturile lui Ovidiu Câmpean au fost cele care au adus efectele. Personal sunt recunoscător lui Ovidiu, care a înțeles și aș spune, chiar a riscat, apucând pe acest drum pentru care erau înainte două precedente eșuate, BCU și Filarmonica. Pot spune că l-am rugat personal pe Ovidiu Câmpean să facem un experiment cu concursul pentru Turnul Pompierilor și de acolo a pornit totul, bineînțeles, cu hârtia semnată de primar, pe masă. Restul este istorie.

Cum vi se pare că au evoluat lucrurile în ceea ce privește organizarea de concursuri? Ca frecvență, modaltitate de organizare, interes de participare.

Avem o evoluție satisfăcătoare, în opinia mea. Cultura concursurilor e în creștere. După ce o să apară și lucrările realizate, în spațiu, cred că vom intra într-o altă epocă, demonstrația că procedura este benefică fiind terminată. Deocamdată, revistele de specialitate sunt pline de concursurile de la Cluj, nu ratează nimic și peste câteva săptămâni toată lumea va admira rezultatul lui Rethinking Someș în expoziția din Arsenale, în cadrul Biemnalei de arhitectură de la Veneția. Participarea la Centrul Integrat de Transplant a fost uluitoare, din perspectiva internațională. Bugetele de proiectare, fundamentale, sunt corecte, deci atractive, ceea ce va face ca interesul pentru participare să se mențină și chiar să crească. Eu unul aș dori mai multe concursuri, mai ales pentru construcțiile publice și spațiile publice, dar nu numai din partea administrațiilor pubice locale, ci și din partea instituțiilor statului care fac investiții, universități, agenții, muzee, etc.

Avem mai bine de 4 ani de la rezultatele primului astfel de concurs din era nouă – Turnul Pompierilor, dar deocamdată niciunul dintre aceste proiecte nu se vede în oraș, nu se poate accesa. De ce merită să așteptăm astfel de proiecte?

Nu sunt de acord că nu se vede nimic. Turnul Pompierilor e avansat și se va termina în curând. Șantierele pentru Kogălniceanu, parcul feroviarilor și Someș vor începe cel mai probabil în acest an. Nu trebuie să uităm nici de pandemie și nici de criza de forță de muncă din domeniul construcțiilor, la care se adaugă efectele în piața materialelor de construcții, cuantificabile în creșteri edii de prețuri de 18-20%, care vor avea și ele efecte în orice contract bugetat anterior. Am făcut un studiu acum câțiva ani pe piața din Polonia, campioană la atracția de fonduri UE. Media de timp de la lansarea unui concurs și finalizarea investițiilor, la peste 30 de proiecte publice majore studiate, a fost de 7 ani. Noi nu avem această cultură a timpilor firești, pentru că nu avem multe investiții. Lucrurile la Cluj s-au petrecut uneori mult mai repede decât ne așteptam, dar nu sunt de părere că a te grăbi este benefic. Cei care au început acum să spună că primăria clujeană promite, dar nu livrează nu pot avea decât cel mult parțial dreptate.

Despre începuturi:

„Primul concurs care a declanșat această cultură la Cluj a fost cel pentru Piața Unirii și bulevardul Eroilor, din 2007, organizat pe plan local, cu participare națională, numeroasă, în două faze. Lucrările nu sunt încă finalizate decât în proporție de circa 80% și ele în etape, din diferite motive. Laturile estică și nordică a pieței nu sunt încă ca în proiect. Probabil cea estică nu se va mai transforma niciodată, din cauza schimbării concepției de trafic în zona centrală, față de studiile inițiale, iar cea nordică e compromisă de o parcare neavenită, totuși folosită, care ar putea dispărea în beneficiul spațiului foarte agreat de pietoni, odată cu alte transformări din zona centrală, în ceea ce privește rezolvarea parcărilor. A organiza concursuri însemnă a învăța de la fiecare pentru următoarele. Ceea ce am învățat inițial a fost că juriștii din zona publică erau complet debusolați și nu reușeau să interpreteze cu ușurință legile în favoarea a ceva permis, dar neuzual. Cred că am depășit această fază. Chiar și cadrul legal a evoluat favorabil, dar mai are nevoie de progres”, amintește Țigănaș.

Despre probleme:

„Ceea ce am mai constatat este că administrațiile care lansează aceste concursuri nu au specialiști angajați și capacitatea de a furniza toate datele necesare organizării unui concurs bun. Aici nu pot să spun că am învățat prea mult în acest timp, pentru că în continuare este farte dificil să obții de la aceste instituții actele de proprietate necesare, studiile topografice oficiale, cadastrale și alte informații de bază, pe care un organizator extern, de exemplu OAR, trebuie să le aibă la dispoziție pentru concurs, dar nu le poate produce. Ceea ce mi-aș dori este să nu mai avem niciodată concursuri în care ”premiul întâi este contractul de proiectare”, cum se face acum. E o aberație, un contract nu e un premiu și nu acoperă costurile elaborării soluției câștigătoare. El se referă doar la ceea ce vei realiza după ce contractezi lucrarea. Aș mai dori să se ofere mai multe mențiuni pentru proiectele meritorii, care nu prind podiumul. Așa se face în toată lumea civilizată și e benefic pentru participanții valoroși. Va atrage participări mai mari, crescând șansele de a recupera valoarea efortului depus pentru participare. Aș mai spera ca pe piața construcțiilor publice să apară firme și mai calificate, nu numai locale, specializate în lucrări pe spațiul public, care să creeze o competiție benefică, care îmi pare că lipsește pentru moment”, consideră Șerban Țigănaș.

Sinteză și calendar concursuri, transmise de arh. Șerban Țigănaș:

Extindere BCU 2011

Contractat în 2011, după un concurs cu număr record de participanți, organizat sub presiunea timpului scurt până la finalul anului 2010, când clientul pierdea finanțarea. În faza de urbanism, Primăria municipiului a impus un nivel în plus de parcări care practic a blocat proiectul, pentru că bugetul aprobat nu a putut fi crescut, iar proiectantul a refuzat modificarea și augmentarea proiectului în regim practic gratuit. În prezent sunt angajate lucrări la fundații și infrastructura subterană, oprite. Nu am informații la zi despre șansa de continuare a proiectului și lucrărilor. Conducerea BCU este schimbată și ea, față de momentul contractării.

Filarmonica Transilvania 2011

După un concurs internațional, cu un număr relativ redus de participanți, s-a contractat proiectarea primei faze cu câștigătorii, dar Primăria le-a solicitat pe parcurs să execute lucrări de proiectare extinse parțial și pentru faza a doua, neprinsă în contractul inițial, fără a acorda o suplimentare a bugetului de proiectare. Arhitecții au refuzat modificarea temei și conținultului proiectului în formula gratuită și s-a ajuns la un proces care a durat mai mulți ani, timp în care finanțarea pentru realizarea primei etape, sala de concerte, a dispărut și ea. Ulterior primăria a încercat concesionarea unei părți a ansamblului, pentru un hotel sau birouri, fără să reușească, pentru că o condiționau de realizarea unui parcaj subteran public, model de business care nu a interesat niciun operator privat, fiind irealist construit. Practic, toată operațiunea s-a oprit. Primăria a încercat activarea spațiului istoric de la stradă, parte din vechea cazarmă, prin atribuirea către CCC, proiect care a eșuat și el, fără să am prea multe detalii.

Turnul Pompierilor 2017

După un concurs de succes, proiectarea s-a derulat în grafic, dar execuția a fost întârziată. Este previzionată recepția spre finele anului 2021. În prezent se lucrează la structura metalică interioară, care va susține ascensorul și noile scări.

Rethinking Someș 2017

PUZ e aprobat, AC predat și autorizațiile obținute. S-au predat proiectele tehnice, s-au lansat licitatii pentru execuție pentru tronsonul  Grigorescu – podul Horia si zona parcului Armatura. Din proiect mai trebuie realizat masterplanul, care este o documentație extinsă între Florești și Apahida, cu elemente directoare entru zonele care nu sunt acoperite de proiectele tehnice detaliate, conform contractului de proiectare. De asemenea, zona platoului de la Sala Sporturilor Horia Demian va fi contractată design & built, în curând.

Parcul Feroviar 2018

PUZ aprobat, proiect finalizat, autorizat. A durat foarte mult, 12 luni, avizul de la Apele Române. În prezent lucrările sunt în licitatie de executie.

Amenajare urbană Kogălniceanu 2018

Proiect finalizat, autorizat. Prima licitație de execuție a eșuat, procedura s-a reluat și este în derulare.

Amenajare Cetățuia 2019

SF Aprobat. În baza lui urmează proceduri de expropieri pentru creșterea suprafeței parcului de la 10 hectare, ca în faza de concurs la 15 hectare. Se estimeaza 10 luni pentru aceste proceduri, după care urmează realizarea PUZ și a proiectului tehnic și în final contractarea execuției lucrărilor.

Masterplan Sopor 2019

Proiectul este în dezbatere. Au apărut propuneri de modificări la solutii, care se vor repune în discuție. Se estimează finalizarea PUZ în septembrie 2021.

Parcul Est 2021

S-a semnat cntractul de proiectare și s-a emis ordinul de începere a lucrărilor.

Două concursuri în pregătire: Science & Research Center, Parcul Bună Ziua.

Sursa imagini: imaginile fac parte din proiectele câștigătoare, realizate de echipele responsabile de fiercare proiect și menționate în cadrul textului

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.