Închide

„Reţeta” de supravieţuire în piaţa locală de IT – varianta unei companii cu 1250 de angajaţi

EconomieTop News by Kristina Reştea - feb. 22, 2017 0 797

Sarcini mai complexe, produse şi proiecte cu valoare adăugată mare, dar şi salarii mai mari. Acesta este noul model de business pentru supravieţuire pe piaţa locală, atât în industrie, cât şi în domeniul-„vedetă” al momentului: IT-ul. Sau cel puţin aceasta este direcţia despre care vorbeşte Daniel Metz, CEO al uneia dintre cele mai mari companii cu sediu la Cluj, care a ajuns la 1.250 de angajaţi şi estimează pentru acest an venituri de 47 milioane de euro. Compania clujeană, preluată în 2013 de concernul japonez NTT Data, are target de atins până în 2020: venituri de 100 de milioane de euro şi 3300 de angajaţi.

„Atunci cercul evoluţiei s-a închis, atunci pot să consider că această companie e matură şi pot să mă gândesc să mă pensionez”, a spus azi Metz, cu ocazia prezentării unui bilanţ în cifre al activităţii.

 

Direcţii de dezvoltare: clienţi mari din piaţa locală, extindere în vecini

Poate vă întrebaţi cum funcţionează o companie locală, după ce e înghiţită de un grup internaţional. În cazul clujenilor, reţeta e „lesă lungă” (adică autonomie în luarea de decizii şi în gestionarea bugetelor) şi existenţa, în acelaşi timp, a „plasei de siguranţă” pe care o aduce concernul-mamă, exlică cei din conducere. „Multe firme din Cluj cumpărate de companii internaţioane au devenit call centere. Au bugete de afară, primesc coridoare de salarii şi costuri.  Noi nu suntem pe acest model. Noi suntem profit center. Businessul din concern e sub 50% în cazul nostru”, a menţionat CEO-ul. În aceste condiţii, NTT Data România, parte a concernului japonez cu acelaşi nume, a raportat o creştere cu aproape 50% în venituri la interval de un an. “O creştere agresivă, cea mai mare din cadrul concernului”, spune CEO-ul Daniel Metz. Compania a avut o cufră de afaceri de 37,1 milioane de euro în anul calendaristic 2016, adică un plus 48% faţă de anul anterior şi are acum 1250 de oameni în echipă. În 2017, din ianuarie până în decembrie, compania ar trebui să ajungă la venituri de 47 milioane de euro, conform estimărilor asumate. Cât despre politica de afaceri pe viitor, Metz spune că se va concentra şi pe piaţa locală, care aduce acum aproape un sfert din veniturile companiei. „Vreau ca din acest an să începem să activăm pe zona clienţilor mari din România, pe care i-am evitat până acum. Vorbim de bănci, de Energie, Telecom, Transporturi. Am creat structuri corespunzătoare, avem oameni experimentaţi la filiala din Bucureşti. Vrem de asemenea să intrăm în ţările limitrofe şi să dezvoltăm business-ul şi acolo”, a spus Metz. Pasul în această direcţie a fost făcut deja, motivat inclusiv de deficitul de oameni din piaţa locală. De anul trecut, NTT şi-a deshis un sediu în Serbia, la Novi Sad. Acolo echipa e deja activată, iar până la finalul anului la NTT Data Serbia ar urma să lucreze 100 de oameni. „Salariile sunt sensibil mai mari decât aici, cu 2 – 5% mai sus, deşi noi estimam că va fi invers. Dar sunt oameni foarte buni. Nu poţi găsi fiecare om potrivit aici. Vom merge şi în alte ţări limitrofe”, a anunţat Metz, fără să precizeze deocamdată noile destinaţii de pe hartă.

Şi piaţa locală are potenţial ridicat. „Există un vid de furnizori de servicii IT credibili. Primii cinci frunizori au probleme de credibilitate, după diverse contracte la stat şi abordări „inovative”. E nefericit să ai un proiect implementat de o organizaţie guvernamentală, să se dea sume imense şi acest sistem să nu funcţioneze”, a spus Metz.

România stă totuşi bine în domeniu: suntem pe locul 3 într-un top al ponderii IT-ului în PIB, după Marea Britanie şi Irlanda. „Avem mai mulţi it-işti pe cap de locuitor decât în ţări dezvoltate şi lucrul ăsta nu se prea ştie. Trebuie spus”, subliniază Metz.

 

board

 

„Valoarea adăugată” şi laboratorul de cercetare, cu roboţei

„Avem o strategie de creştere agresivă a proiectelor cu valoare adăugată. Trebuie să avem curaj să intrăm pe zonele de servicii cu valoare adăugată mare. Vrem să preluăm proiecte complete. Asta înseamnă să mergi la Volkswagen, la BMW să discuţi direct cu clientul, să preiei aceste proiecte şi să livrezi produsul final, fără a fi parte a unui lanţ. Trece vremea businessului în care unii trimit conceptul şi alţii execută, firmele care merg pe această formulă nu vor rezista. Proiectul are valoare adăugată dacă eşti în contact cu clientul final. Majoritatea companiilor au început să devină mai mature, din cauza salariilor ridicate din domeniu”, explică Metz. Tema cu „valoarea adăugată” e reluată în diverse formule. Compania are în plan activarea unui laborator de cercetare, care să permită oamenilor din cadrul companiei să cerceteze şi să inoveze. Bugetul aprobat pentru acest proiect este de 200.000 de euro şi acesta va urma să fie amenajat în clădirea nouă. „Vrem să avem acolo inclusiv producţie de prototipuri de piese auto. Vrem să creăm noi produse, să avem propriile prototipuri. Finanţam roboţeii la competiţiile de universitate, am zis hai să facem noi – roboţi care merg, ocolesc traseul, avem un prim proiect la Sibiu implementat, sunt chestiuni de senzori, distanţe, recunoaştere facială. Lucruri cu valoare adăugată mare”, subliniază Metz.

 

Noul model de business pentru supravieţuire

„La nivel de industrie sunt firme care se plâng că nu mai găsesc oamenii. Nu Clujul e de vină, ei au un model de business care nu se mai potriveşte în Cluj. Trebuie să vii cu produse cu valoare adăugată mare, nu poţi să vii să montezi capacul la telefon. Dacă începi să faci lucruri mai complexe poţi da salarii mai mari. Cine face operaţiuni simple nu va rezista în Cluj. Salariile din Cluj nu mai pot fi plătite în acest model de business. Trebuie task-uri mai grele şi salarii mai mari. La fel şi în IT. Dacă cândva făceam lucruri simple şi plăteam programatorii cu 500 euro şi eram profitabil, dacă dau 800 nu mai sunt profitabil. Aşa că trebuie să faci lucruri cu valoare adăugată mare. Noi avem marja de profit cea mai mare în regiunea EMEA, mai mare decât în Germania, în UK”, susţine Metz.

 

Despre efectul IT în Cluj 

Cresc IT-iştii clujeni (cu un nivel de salarizare mult peste alte domenii) piaţa imobiliară? Aceasta e una din temele recente în Cluj, în contextul în care nu doar birourile se construiesc acum cu target principal în domeniul Tehnologiei – chiar şi dezvoltatorii de apartamente mizează pe această categorie pentru a-şi găsi clienţi. De altfel, chiar EBS (acum NTT) s-a implicat într-un proiect imobiliar, alături de un dezvoltator local. „Şi în Londra e această temă, nu se întâmplă doar la noi. La nivelul Clujului e nevoie de o politică gândită în aşa fel încât să oferim tuturor categoriilor sociale şansa de a trăi în acest oraş. Se înjură când apare un proiect în real estate, că ne sufocăm. Dar ar fi foarte rău dacă acestea nu ar apărea – ar creşte preţurile mult mai mult. Numai că trebuie să venim cu infrastructura de urgenţă. Ne trebuie locuinţe şi infrastructură. Trebuie să protejăm monumentele istorice şi centrul vechi, dar trebuie să rezolvăm şi problema oraşului, să ne dezvoltăm”, spune CEO-ul companiei care ocupă un turn recent construit aproape de centrul istoric, urmând să se extindă şi în turnul vecin.

Compania se implică financiar în proiecte în oraş, iar printre beneficiari sunt şi angajaţii din sectorul momentului, pentru care Clujul ar putea să devină mai atractiv. Acesta e unul dintre motivele pentru care companiile din IT sunt tot mai vizibile în rândul sponsorilor de evenimente. „Cred că putem să ţinem oamenii de IT în ţară şi în weekend în oraş, putem să îi facem să nu ia Wizz-ul în weekend numai dacă vor avea ofertă de cultură, artă, sport în ţară. Pentru asta trebuie să avem ofertă variată – cinema teatru, operă, sport, nu doar fotbal, să se meargă aici la teatru de păpuşi, nu la Disneyland. Nu vreau să fac politică sau să susţin o parte sau alta, dar obiectiv vorbind, am văzut ce s-a întâmplat zilele acestea – am văzut tinerii din stradă, am văzut ce forţă poate să aibă un grup şi ce energie. Mi-ar plăcea să vedem mai mulţi oameni pe stradă în weekend, mallurile ne-au luat din identitatea istorică”, a spus Metz.

 

IT-iştii vor „să scoată cardul” pentru municipalitate

Cu o zi în urmă, în cadrul unei întâlniri la care a participat primarul Emil Boc alături de reprezentanţi ai clusterelor din IT s-a discutat despre strategia de smart city. Municipalitatea are deja o strategie pe această temă, dar aceasta ar trebui să fie actualizată. Una dintre problemele din „curtea” primăriei e însă că are posturi de IT-işti pe care poate să îi plătească cu 1600 lei, spune Metz în urma întâlnirii. „Primăria trebuie să aibă o echipă de IT foarte puternică. O comunitate cum e Clujul e un fenomen foarte complex, acolo ar trebui să fie cei mai buni IT-işti, cei mai buni jurişti. Am propus să finanţăm două posturi de oameni de IT extrem de valoroşi care să asiste primăria. Am propus să vină un consultant extern, să facem inventarierea a ceea ce avem, să aducem o firmă de consultanţă, iar noi să sprijinim acest demers. E de datoria noastră, a comunităţii IT să ne implicăm”, a spus CEO-ul. Rămâne de văzut care va fi forma legală prin care se va putea concretiza o astfel de colaborare. „Trebuie viziune pe termen lung, o analiză a ce avem, trebuie dezbatere şi plan pe termen lung. Trebuie un coordonator – „şef de şantier””, a completat acesta.
Despre estimări făcute de jucători din piaţa de IT pentru 2017 puteţi citi şi aici:

Previziuni din IT 2017. “La nivel înalt este o presiune foarte mare pe rezultate. La nivel mic este o efervescență îmbucurătoare”

Previziuni în IT. “România va pierde din business-ul de outsourcing în favoarea Bulgariei şi a ţărilor din Balcani, dar va câştiga la numărul de business-uri bazate pe inovare”

Previziuni în IT. “Vom avea firme noi care vor intra în piață. Multe firme mici vor dispărea”

Previziuni în IT 2017. “Dezvoltarea pieței IT din România, mai ales cea de Cluj-Napoca, nu poate avea altă direcție decât înspre inovare”

 

Previziuni în IT 2017. “Prezentul și viitorul IT-ului clujean vor fi determinate de focusul pe calitate și nu pe cantitate”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.