ZF / Cluj, cea mai efervescentă piaţă imobiliară a României şi al doilea pol de business al ţării: RIVUS, cel mai mare mall din ţară în construcţie, aproape 200 de investitori internaţionali cu sediul în oraş şi două reconversii industriale uriaşe

ActualitateSocial by Actual de Cluj - iun. 05, 2026 0 32

Cluj-Napoca este astăzi unul dintre cele mai di­namice oraşe ale Româ­niei, un pol care concentrează aproape 200 de investitori internaţionali cu sediul central în oraş şi sute de companii româneşti, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 25 de miliarde de euro, scrie Ziarul Financiar. Marea majoritate a multinaţionalelor sunt active în IT, energie, transporturi, farmaceutic şi producţie, în timp ce firmele autohtone se concentrează pe retail, IT, minerit şi construcţii. În 2025, oraşul a devenit şi vedeta pieţei imobiliare naţionale, după ce a bifat simultan cea mai mare finanţare de dezvoltare imobiliară şi cea mai mare tranzacţie de terenuri din ţară.

Un al doilea pol de business, cu aproape 200 de investitori internaţionali

Sectorul privat este motorul aces­tei dezvoltări. Aproape 200 de investi­tori internaţionali cu sediul central la Cluj şi sute de companii româneşti de top administrează afaceri cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 25 de miliarde de euro. Multinaţionalele sunt concentrate în IT, energie, trans­porturi, farmaceutic şi producţie, în timp ce firmele autohtone activează preponderent în retail, IT, minerit şi construcţii. Această bază economică a transformat Cluj-Napoca în al doilea pol de business al ţării, după Capitală, şi a alimentat presiunea de pe piaţa imobiliară.

Cea mai scumpă piaţă rezidenţială, dar cu deficit de retail

Creşterea îşi pune amprenta pe costul locuirii. Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piaţă rezidenţială din ţară, cu un preţ mediu de 3.183 euro/mp util pentru apartamentele noi în sep­tem­brie 2025, în urcare cu 17% faţă de anul anterior, potrivit indicelui Imo­biliare.ro, în timp ce cererea a avansat cu 61% în trimestrul al trei­lea. Pe acest fond, sectorul închirieri­lor pe termen scurt s-a dezvoltat pu­ternic, concurând hotelurile – stocul hotelier afiliat lanţurilor internaţio­nale ajunge la 672 de camere, alte 235 fiind în lucru, prin extinderi ale Radisson Blu, Ibis Styles şi Holiday Inn.

Paradoxal pentru un oraş atât de activ, retailul modern a rămas în urmă: stocul era de doar 158.000 mp, sub cei 237.000 mp din Iaşi, 240.000 mp din Timişoara şi 1,25 milioane mp din Bucureşti. Stocul de birouri clasa A se menţine la 355.000 mp – una dintre cele mai mari tranzacţii recente fiind închirierea a 8.500 mp de către Garmin la United Business Center IULIUS Cluj, cu chirii prime de 13,5–15 euro/mp –, iar cel industrial-logistic a ajuns la 450.000 mp, cu WDP, CTP şi Transil­vania Construcţii drept cei mai activi dezvoltatori. O investiţie industrială majoră este fabrica Knauf de gips-car­ton şi profiluri metalice de la Huedin, de peste 75 de milioane de euro.

Dezvoltarea accelerată pune presiune pe accesibilitatea locuinţelor pentru tineri, iar reechilibrarea pieţei depinde de noile livrări anunţate. Co­loana vertebrală a retailului modern clujean rămâne, deocamdată, Iulius Mall, deschis în 2007 după o investiţie de 80 de milioane de euro şi ajuns astăzi la 65.000 mp, 255 de branduri şi peste 14,5 milioane de vizite pe an, completat ulterior cu trei clădiri de birouri şi cu Iulius Parc. Noul val de reconversii industriale schimbă însă scara întregii pieţe.

Două reconversii industriale schimbă faţa oraşului

Cele mai vizibile schimbări vin însă din reconversia fostelor platfor­me industriale. Cea mai amplă este RIVUS, proiectul prin care IULIUS şi Atterbury Europe transformă cele 14 hectare ale fostei uzine Carbochim – la 15 minute de centru – într-un an­samblu mixed-use cu funcţiuni cultu­rale, de entertainment, office şi retail, după un concept semnat de biroul olandez UNStudio. Investiţia depă­şeşte 550 de milioane de euro şi va ridica la 664 de milioane totalul plasat de IULIUS la Cluj din 2007 încoace. Proiectul care deja este în construcţie a atras cea mai mare finanţare acordată unei dezvoltări imobiliare din România – un credit sindicalizat verde de 400 de milioane de euro de la Erste Bank, BCR, BERD şi BRD, condiţionat de standardele LEED Platinum şi EDGE Advanced. „Am auzit de nenumărate ori că nu se poate: că nu se poate reloca, de­contamina, bioremedia sau reconecta o platformă industrială la oraş. Dar experienţa noastră ne arată că unele proiecte par imposibile doar până devin realitate“, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare la IULIUS, despre pariul de a readuce platforma Carbochim în oraş.

RIVUS va avea cea mai mare suprafaţă de retail dintr-un proiect din ţară – 142.000 mp, cu peste 400 de ma­gazine, preînchiriaţi în proporţie de peste 70% – şi aduce premiere pre­cum tehnologia IMAX a Cineplexx, lanţul Jumbo, cea mai mare libră­rie-con­cept Cărtureşti sau un hiper­mar­ket Auchan. Spre deosebire de o recon­ver­sie clasică, dezvoltatorul a păstrat activitatea industrială: uzina Carbo­chim, cel mai mare producător de abrazive profesionale din Româ­nia, a fost relocată şi retehnologizată printr-o investiţie de peste 7 milioane de euro şi funcţionează în continuare. Proiectul mai prevede un parc de 52.000 mp, deschiderea unui kilome­tru de prome­nadă pe malul Someşu­lui şi un pachet de mobilitate cu un pod rutier nou peste râu. „Avem în construire un proiect etalon pentru piaţa real estate din România, care se bucură de un interes solid din partea retailerilor, având deja un grad de închiriere de peste 70%“, spune Sorin Guttman, managerul proiectului RIVUS.

Mixul de retail combină premiere internaţionale cu peste 20% concepte ale antreprenorilor locali şi circa 30 de restaurante. Printre brandurile confir­mate, INTERSPORT va deschide aici, pe peste 1.000 mp, cel mai mare magazin al său din reţeaua IULIUS. „RIVUS este gândit ca un spaţiu urban care aduce împreună funcţiuni, comunităţi şi experienţe relevante pentru viaţa de zi cu zi. Va include o componentă foarte consistentă de branduri sportive şi infrastructură dedicate sportului şi activităţilor în aer liber“, a declarat Oana Dia­co­nescu, head of leasing la IULIUS.

Proiectul RIVUS va include şi cel mai complex centru de entertainment de pe piata locală, implementat de grupul Kiddo, fondat de Cristina Şucu şi Vlad Alexandru. Formatul va include, printre altele, un trampoline park, zone de escaladă, trasee cu ob­stacole şi trasee de aventură suspen­date, alături de jocuri arcade şi labi­rin­turi de tobogane. Va exista, de asemenea, o zonă special dedicată petrecerilor şi un spaţiu conceput pentru experienţe imersive, inclusiv realitate virtuală.

De asemenea, Iulius Mall Cluj este într-un proces de reamenajare, ca parte a strategiei grupului de conso­lidare a poziţiei de lider regional, care să susţină actualizarea mixului de ma­gazine, integrarea de noi funcţionali­tăţi de entertainment şi experienţe pentru public, precum şi prin lucrări de modernizare. Demersul a permis acomodarea în proiect a noi retaileri, aşa cum sunt Bebe Tei, dm drogerie markt, BOSS, Burger King şi alţii.

În paralel, dezvoltatorul local Hexagon a cumpărat fosta platformă CUG (Combinatul de Utilaj Greu), de 32 de hectare, într-o tranzacţie de peste 20 de milioane de euro – cea mai mare cu terenuri la nivel naţional în 2025 –, unde planifică o dezvoltare mixtă estimată la un miliard de euro, cu peste 5.000 de apartamente, spaţii comerciale şi birouri. Tot pe seg­men­tul de retail, proiectul Urbano Shopping & Living a obţinut autorizaţia de construire pentru prima fază, cu un hipermarket Selgros şi o unitate Horn­bach printre ancore. Chiriile prime pentru spaţiile co­mer­ciale din oraş se situează între 55 şi 65 euro/mp/lună.

Dincolo de retail, RIVUS mizea­ză pe cultură şi pe spaţiul verde. Re­con­verteşte două clădiri de patrimo­niu industrial – fosta hală a cuptoa­re­lor, Hala cu Arcade, devine centru de arte performative operat în partene­riat cu mediul cultural local, o premi­eră pentru un proiect imobiliar din România, în timp ce clădirea admi­nistrativă cu faţadă din cărămidă roşie păstrează funcţiuni administrative şi de servicii. Cei 52.000 mp de parc, cu 700 de arbori maturi şi peste 100.000 de plante decorative, se vor conecta cu parcurile Feroviarilor şi Armătura, ducând suprafaţa verde din zonă la circa 140.000 mp. Pachetul de mobili­tate include, pe lângă podul rutier cu patru benzi, două pasarele pietonale, modernizarea străzilor Porţelanului şi Câmpul Pâinii şi până la 4.800 de locuri de parcare, dintre care 900 cu staţii de încărcare electrică.

Felul în care a fost gândit pro­iec­tul reflectă, spune Raluca Munteanu, o filozofie de termen lung şi o adap­tare la specificul oraşului. La Cluj, întreaga zonă de aprovizionare este proiectată în subteran, spre deosebire de gene­ra­ţia mai veche de malluri, cu curţi de serviciu exterioare. „Noi nu ne gân­dim la ce este astăzi, ne gândim la ce va fi peste 20 de ani“, explică directo­rul de dezvoltare al IULIUS. „Fiecare proiect are identitatea pro­prie şi nevoile proprii, pentru că fie­care oraş e diferit“, adaugă ea, ară­tând că la Cluj accesele au fost gân­dite antici­pând şi o viitoare dezvoltare reziden­ţială în proximitatea plat­formei.

Cum se finanţează acest tip de trans­formare urbană a fost una dintre temele summitului TILIA, primul Sum­mit al Oraşelor din România, organizat de Fundaţia IULIUS în par­teneriat cu BERD. Raluca Muntea­nu, director de dezvoltare la IULIUS, a punc­tat efectul de pârghie al banului public asupra celui privat, ilustrat prin King’s Cross la Londra şi HafenCity la Hamburg. „Pârghia capitalului public a­supra celui privat – o investiţie publi­că bine plasată re­du­ce riscul celui pri­vat. Raporturi de 1 la 7, 1 la 20“, a spus ea. „La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru ge­neraţii, nu pentru randamente ra­pide. Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi“, a adăugat Raluca Munteanu, enumerând Palas Iaşi, RIVUS şi proiectul de la Constanţa.

Pentru companie, modelul de parteneriat nu este nou la Cluj: Iulius Mall este construit parţial pe terenul societăţii Univers T, cu acţionar unic Consiliul Judeţean Cluj, către care pro­iectul a direcţionat peste 26,2 mi­lioane de euro, contribuţiile totale că­tre partener şi bugete depăşind 98,6 mi­lioane de euro. „Proiectele de rege­nerare urbană trebuie să fie integrate total în infrastructura gândită de administraţie, pentru relevanţă pe termen lung“, a transmis Marius Perşenea, chief operating officer IULIUS. La nivel naţional, dezvolta­torul are un portofoliu evaluat la pes­te 2 miliarde de euro şi încă 1,3 mili­arde în pipeline – RIVUS Cluj, pro­iectul de la Constanţa şi remodelarea Palas Iaşi.

Cu două reconversii industriale de peste 1,5 miliarde de euro în des­fă­şurare, un ecosistem de business ma­tur şi o scenă culturală efervescentă, Clujul intră în următorul ciclu de creş­tere cu cea mai mare miză imo­bi­liară din afara Capitalei – condiţionată însă de capacitatea administraţiei de a ţine pasul cu infrastructura. Vezi mai mult pe Ziarul Financiar.

Nici un comentariu