Închide

Rămâne Ioan Aurel Pop la șefia UBB? Ce a decis azi Senatul celei mai mari universități din țară

EducaţieTop News by Mihai Prodan - Apr 16, 2018 0 453

Cea mai mare universitate din țară a amânat decizia dacă face sau nu alegeri pentru postul de rector, după ce ședința Senatului de azi s-a încheiat în coadă de pește.

Rectorul celei mai mari universități din țară, Ioan Aurel Pop, a fost ales în urmă cu două săptămâni și ca președinte al prestigioasei Academii Române. Își poate păstra sau nu fotoliul de rector al universității „Babeș-Bolyai”? Deocamdată nimeni nu are un răspuns, nici măcar Senatul UBB, care s-a întrunit azi ca să analizeze ce variante are – e în regulă pentru Pop să cumuleze cele două funcții, se asigură interimatul pentru restul mandatului, sau se fac alegeri anticipate pentru funcția de rector? Deocamdată doar un lucru e clar – Carta UBB nu permite cumulul de funcții cel puțin în acest moment, dar aceasta se poate rezolva prin modificarea documentului – aceasta și-a propus Senatul UBB să facă într-o ședință extraordinară programată pe săptămâna viitoare: să modifice Carta UBB pentru ca funcția de rector să fie compatibilă cel puțin cu cea de președinte al Academiei.

Președintele Senatului e Ioan Chirilă. Acesta explică: „Avem la Senat o comisie specială de rezolvare a problemelor juridice, unde mare parte sunt cadre didactice ale facultății de Drept, și care va căuta soluția cea mai practică de încadrare a chestiunilor de personal cât și din punct de vedere al zonei de incompatibilități, deoarece noi în Carta Universității în 2013-2014 am introdus câteva articole prin care am vrut să ne distanțăm total de mediul politic și de influența sa. De pildă dacă vă uitați în secțiunea principii avem acolo un principiu prin care ne rezervăm dreptul de a fi echidistanți față de toate ideologiile produse, lansate în societatea contemporană, încercând să rămânem în zona spectrului educațional care asigură libertatea de conștiință și expresie a cadrelor didactice și profesorilor. Avem alt articol care spune foarte clar că noi în timpul exercitățriii mandatelor noastre, și chiar și cadrele universitare, să fim echidistanți față de lumea politică și să nu introducem elemente din viața politică în dezbaterea academică, decât unde e cazul ca exerciții pentru studenți. Dar aveam articolul 60 alin. 2 unde preluasem din legea învățământului din 2011 un articol care spunea că există zonă de incompatiblitate între o funcție de conducere în universitate și o funcție e demnitate publică. Funcția asta de demnitate publică poate fi interpretată în manieră diversă, pentru că există practica, de exemplu, ca funcția de președinte al Academiei să fie asimilată unei funcții minsteriale. S-a lansat propunerea să se sondeze voința senatorilor, dacă dorim să modificăm conținutul vreunui articol din cartă există două variante: ori acceptăm inițiativa rectorului – iar în cazul acesta era în situație rectorul, și atunci el nu putea avansa această inițiativă – ori o treime din senatori să inițieze propunerea de modificare sau completare. La inițiativa celor din București care au trecut prin funcții ministeriale, art. respectiv, 215 din lege, cu incompatibilitățile, a fost anulat, abrogat. Și normal ar fi fost ca în momentul în care s-a abrogat noi să acomodăm Carta la cadrul legislativ. Dar am vrut, și dorim, să nu scoatem articolul din Cartă, ci comisia juridică, dacă va considera de cuviință – aștept să văd propunerea – va spune ca în articolul respectiv să punem un aliniat în care să arătăm că funcțiile de factură academică nu creează un raport de incompatibilitate- nu sunt funcții obținute prin numire politică, chiar dacă ele sunt asimilate unor funcții ministeriale. Dacă senatorii vor considera, va trebui să facem o nouă ședință de senat, una extraordinară, ca să adoptăm acest nou aliniat”.

Senatul UBB are 103 membri, din care până în această după-masă semnaseră pentru modificarea articolului respectiv un număr de 59 de membri din totalul de 78 prezenți.

S-a luat în calcul și varianta declanșării alegerilor anticipate pentru funcția de rector, spune Chirilă, dar aceasta nu e una agreată: ”
a treia propunere era să se declanșeze procesul de alegeri, dar știți ce necazuri avem acum prin anumite decizii ministeriale, ni s-au tăiat locuri, ați văzut la București li s-a contestat calificativul de „înaltă încredere” și alte chestiuni de genul acesta. Analizând situația calendaristică perioada efectivă de activitate didactică până la demararea alegerilor normale e un an sau mai puțin. Așa că într-o manieră unanimă s-a renunțat la ideea alegerilor și a intrat în dezbatere altă propunere: noi aveam un precedent când a fost domnul profesor Marga rector și a urcat în ierarhii în Academie, domnul Haiduc (președintele pentru două mandate al Academiei Române-n.red.) a plecat în străinătate ca visiting profesor și domnul Marga a devenit ministru, a existat practica ca responsabilitatea de rector să revină prin succesiune unui număr de prorectori pe care trebuie să-i stabilească ei în cadrul biroului consiliului de administrație”.

Citește și:

Alegeri pentru șefia celei mai mari universități din țară? Senatul UBB decide luni

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu