Închide

Precedent la urbanism/Un bloc în zona de restructurare unde sunt case, contestat de vecini, a fost respins de Primărie/”Mințile luminate” care au făcut PUG așa, invocate în Comisia de Urbanism

AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - ian. 19, 2026 4 5396

rrm1 restructturare cluj PUG primaria

După ce ani la rând Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca a aprobat pe bandă rulantă blocuri pe artere principale precum Calea Mănăștur, Brâncuși, Decebal sau Fabricii, în front continuu și cu înălțimi de până la 18 metri la cornișă, aceeași comisie pare să se întoarcă acum împotriva propriului Plan Urbanistic General (PUG). Situația a apărut în cazul unui proiect propus pe strada Oțetului, arteră inclusă în PUG ca zonă de restructurare (Rrm1 – parcelar aferent principalelor atere de trafic), dar ocupată în prezent exclusiv de case.

Cazul a divizat Comisia de Urbanism în două. O parte dintre membri au susținut aplicarea strictă a PUG-ului și proiectul realizat în concordanță cu acesta, în timp ce alții au cerut depășirea reglementărilor existente. De-a lungul anilor, numeroase proiecte similare au fost aprobate pe arterele principale de trafic, chiar dacă vecinii reclamau că vor ajunge să locuiască lângă calcane uriașe, fără lumină și soare.

De unde s-a pornit și cum s-a ajuns aici

Un proiect urbanistic care prevedea edificarea unui bloc cu parter, cinci etaje și un nivel retras, cu un total de 10 apartamente, pe strada Oțetului, într-o zonă de restructurare aferentă principalelor artere de trafic, a fost respins de Comisia de Urbanism a Primăriei la ședința din 19 ianuarie. Investiția, în forma propusă, a fost contestată de vecini, care au arătat că vor fi nevoiți să trăiască „într-un buncăr”, lângă ziduri de 22 de metri, deși au fost notificați și li s-a comunicat că soluția respectă Planul Urbanistic General.

De asemenea, vecinii au reclamat probleme legate de rețeaua de canalizare și de Canalul Morii, susținând că proprietățile le-au fost deja inundate.

Discuțiile din Comisia de Urbanism au fost conduse de primarul Emil Boc. Proiectul a fost susținut de arhitectul Mihai Racu, de la biroul ArhiBox, fost membru al Comisiei de Urbanism.

Potrivit Planului Urbanistic de Detaliu, beneficiarul investiției este societatea L.G. Eurolider Proiect SRL din Arad, deținută de Ileana Viorica Fițiu, avocat și practician în insolvență. Firma intenționa să edifice pe o parcelă de 592 de metri pătrați, ocupată în prezent de trei construcții propuse spre demolare – o casă din cărămidă, un corp secundar și un atelier de ceramică – un imobil cu subsol, parter, cinci etaje și un nivel retras. Proiectul includea 10 apartamente, spații comerciale la parter și 15 locuri de parcare, dintre care 11 în subsol și patru la parter.

Terenul se află în imediata vecinătate a ansamblului Platinia și este încadrat în PUG în UTR Rm1 – parcelar riveran principalelor artere de trafic, zonă destinată restructurării. Deși în prezent zona este ocupată doar de case, PUG-ul prevede urbanizarea acesteia, similar cu transformările realizate pe străzile Decebal, Fabricii, Brâncuși sau Calea Mănăștur.

Vecinii, între emoție și revoltă

Nemulțumirea locuitorilor din zonă a fost exprimată direct în ședința Comisiei de Urbanism din 19 ianuarie. Aceștia i-au reproșat primarului Emil Boc că sunt obligați să devină vecini cu blocuri masive, deși nu doresc decât să locuiască liniștiți în casele lor.

„Știu că nu sunteți aici să discutăm problemele mele medicale, dar trebuie să știți că am făcut hipertensiune când am aflat ce urmează să se construiască. Poate generațiile viitoare vor dori să restructureze, noi vrem să locuim liniștiți în această casă pe care am moștenit-o de la tata. Nu doresc ca acest bloc să se construiască în sufletul meu. Nu mi se pare corect să mă învecinez cu un zid de 22 de metri care, în teorie, nu îmi ia soarele, dar în realitate mă va face să trăiesc într-un buncăr”, a spus Camelia Lung, una dintre vecine.

Un alt vecin a criticat faptul că proiectul este inițiat de o firmă din afara județului.
„Noi suntem clujeni. Nu știu dacă știți, este o firmă din Arad care construiește. Dumneavoastră ați fost votat de noi, domnule Boc. Ne vindem sufletul!”, a spus acesta.

Specialiștii și responsabilitatea PUG-ului

Sub presiunea vecinilor, primarul Emil Boc le-a cerut specialiștilor din comisie să găsească o soluție de compromis, în condițiile în care arhitectul-șef al municipiului a arătat că proiectul respectă prevederile PUG-ului.

Arhitectul Șerban Țigănaș a citat un articol din regulament care ar permite retrageri față de vecinătăți, dar a subliniat că acestea pot fi aplicate doar printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). El a arătat că problema este una structurală, generată de lipsa unei metodologii de tranziție în PUG.

„ „Este un caz în care trebuie găsit un echilibrul între intersul vecinilor, al contructorului și al orașului și să rezulte o soluție satisfăcătoare și benefică pentru toate cele trei unități. Planul Urbanistic General nu propune un proces și o metodologie de tranziție pentru aceste zone așa cum se propune în altele, prin contract de restructurare și vorbim de o slăbiciune a regulaemntului. Așa ajungem ca soluție să fie dramatică din pespectiva proprietarilor, neplăcută din cea a investitorului care nu încearcă decât să impună în propunere viziune permisă de regulement și provocatoare din pespectiva Primăriei care trebuie să echilibreze nevoile tuturor. Fie, având problemele semnalate privind Canalul Morii, se asumă remedierea lor și până atunci se limitează consturirea cum s-a mai făcut în alte zone ale Clujului. Fie, pentru atingerea coerența acestei insule se realizează un Plan Urbanistic Zonal pe întreg UTR-ul astfel că toți proprietarii vor ști care e construibilitatea parcelelor, cum va crește prin redezvoltare valoarea proprietăților și așa va rezulta o situație în care toată lumea va câștiga. Pentru că acest Plan va aduce și coerență la nivelul rețelelor, canalizării, a traficului, a aprovizionării etc”, a propus Șerban Țigănaș.

Arhitectul Sorin Scripcariu a susținut realizarea unui PUZ inițiat de Primărie, iar Adrian Iancu a recomandat vecinilor să atace PUG-ul dacă sunt nemulțumiți și a explicat că proiectanții au cerut strict ceea ce PUG-ul le permite.„Mințile luminate care au făcut PUG-ul au propus aceste restructurări. Dacă sunteți nemulțumiți, atacați PUG-ul, dacă se mai poate”, a spus Iancu.

Amintim că atât Șerban Țigănaș, cât și Adrian Iancu au făcut parte din echipa care a elaborat PUG-ul Clujului, aprobat în 2014. Primarul Emil Boc a punctat că, de fapt, politicienii au validat ce au spus specialiștii și nu sunt responsabili pentru situație.

Votul final

Înt-un final, după mai bine de o oră de dezbateri, primarul Emil Boc a supus la vot respingerea proiectului și solicitarea elaborării unui Plan Urbanistic Zonal pentru întreaga zonă de case de pe strada Oțetului. Pentru PUZ s-au pronunțat arhitecții Șerban Țigănaș, Sorin Scripcariu, Dan Domșa și Eleonora Dulău. Împotriva PUZ-ului s-au pronunțat Voicu Bozac, Adrian Iancu, Andreea Mureșan și Corina Ciuban. Diferența a fost făcută de arhitectul-șef al municipiului, Daniel Pop, care a votat pentru respingerea proiectului și realizarea unui PUZ.

urbanism comisie primaria cluj
sursă foto: captura video urbanism

urnbanism cluj
sursă foto: captura video
urbanism cluj comisia
sursa foto: captura video

.

urbanism cluj comisie
sursa foto: captura video
urbanism cluj
sursă foto: captura video
sursă foto; captura
emil boc cluj
foto: captura uâvideo urbanism
urbanism comisie boc
sursă foto: captura video

4 comentarii

  1. ce sens are sa soliciti un PUZ daca vecinii se opun si vor ca generatiile viitoare sa restructureze, nu ei ? nu va fi niciun PUZ. Investitie blocata, zona va ramane mediocra, asa cum e si acum, pentru multi ani de acum inainte.

  2. Legea 50/1991 este una dintre cele mai modificate legi din România. La fel și Codul Civil modificat în timpul guvernării BOC care permite că prin Regulamente locale ca terenurile să fie ocupate de construcție dintr-o graniță in alta. Fiecare partid când a venit la putere a făcut modificări pentru șmecherii din imobiliare permițând apariția de blocuri între case, în cartiere de case, transformând totul într-un ghiveci.
    UNICUL motiv pentru care este bătălia atât de mare de a se construi pe terenuri pe care se afla case sunt UTILITĂȚILE DEJA EXISTENTE și terenuri relativ mari. Cât i-ar costa pe investitorii imobiliari și/sau pe primărie să facă un cartier nou de blocuri într-o zonă fără drumuri și utilități? Primăria va refuza o astfel de investiție, iar dezvoltatorii dacă o fac, atunci câștigul scade foarte mult. Problemele legate de traficul rutier, de lipsa locurilor de parcare, poluarea cu gaze de eșapament, poluarea sonora, umbrirea, peisagistica NU contează în fața banilor.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate