Închide

Peisaj cu cifre, în pandemie: cum „lovește” COVID-19 economia Clujului

EconomieTop News by Kristina Reştea - sept. 22, 2020 0 1313

 

Oameni rămași fără locuri de muncă, afaceri închise, firme radiate – toate acestea fac parte de câteva luni din peisajul național, în plină pandemie COVID-19. În acest timp, un grup de cercetători de la UBB au monitorizat evoluția crizei sanitare în România și efectele pandemiei asupra economiei, în cadrul proiectului COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Apar pe platforma lansată o serie de grafice și date, care urmăresc numărul de cazuri de infectare, vindecări și teste, dar și previziuni privind Produsul Intern Brut, deficitul, evoluția indicilor bursier și a șomajului. În urmă cu câteva zile, specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au analizat efectele pandemiei asupra economiei românești în primele 200 de zile de la apariția primului caz declarat în România de infectare cu noul coronavirus. Economia românească a înregistrat scăderi profunde în cel de-al doilea trimestru, notează analiștii. Ce se întâmplă în Cluj, unul dintre centrele economice ale țării, care sunt cele mai afectate sectoare, cum evoluează șomajul și care sunt perspectivele? Cercetătorii de la FSEGA desenează pentru Actualdecluj.ro peisajul cu cifre al economiei locale, în vremuri de pandemie.

 

 

Au trecut 208 zile de la primul caz de coronavirus din România și în prezent sunt 17692 cazuri active.

 

E prima informație de care dai pe pagina COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Urmează o serie de grafice și informații despre pandemie și efectele ei, în țară, la nivelul județelor, dar și la nivel mondial.

 

 

Datele adunate de echipa de cercetare de la FSEGA arată că în primele 200 de zile ale pandemiei au fost efectuate 2,04 milioane de teste și au fost confirmate 103.495 cazuri de coronavirus, 43.025 de persoane fiind vindecate, în timp ce 4.163 au decedat, numărul cazurilor active în data de 13 septembrie fiind de 56.307. În ceea ce privește evoluția economiei în general, efectele economice ale pandemiei au început să fie resimțite încă din primul trimestru al anului, acestea fiind intensificate în trimestrul al doilea. Astfel, economia românească a înregistrat scăderi profunde în cel de-al doilea trimestru, acestea fiind cu 12,3% mai accentuate decât în primul trimestru și cu 10,5% mai accentuate decât în perioada similară a anului 2019.

Conform studiului realizat de analiștii UBB, pandemia a afectat, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate ramurile principale ale economiei, cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică indicând faptul că sectorul industriei a suferit cel mai mult, urmat de domeniul serviciilor private. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria ospitalității și a turismului, respectiv în cazul serviciilor de artă, cultură și divertisment.

 

 

Despre situația din Cluj, dar și despre perspectivele de revenire pentru piețele locale, despre măsuri guvernamentale și despre cum arată viitorul în pandemie ne dau câteva indicii Bálint Csaba, Nagy Bálint Zsolt și Szász Levente, cadre didactice în cadrul FSEGA și membri în proiectul de cercetare „COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor” derulat în cadrul universității.

 

Actualdecluj.ro: Care sunt, în Cluj, sectoarele economice cele mai afectate și unde merg încă afacerile bine? Care sunt perspectivele de revenire?

 

La Cluj, în acord de altfel și cu tabloul național, sectorul cel mai afectat este HoReCa (cca. -67% la nivel național în trimestrul II din 2020, comparativ cu primul trimestru al anului), dar totuși sunt perspective de revenire o dată cu redeschiderea teraselor și a spațiilor interioare. De cealaltă parte, sectoarele unde afacerile merg cel mai bine sunt acelea în care home office-ul se pretează cel mai bine. Vorbim mai ales despre sectorul IT&C, dar lucrurile se mișcă și în ceea ce privește investițiile din domeniul sanitar. De asemenea, sectorul construcțiilor a reușit să rămână pe plus în termeni anuali, deși prezentând semne de încetinire. Oarecum controversat și surprinzător, achizițiile publice din domeniul apărării sunt domenii „verzi”, de creștere, datorită faptului că programul de modernizare a bazei aeriene de la Câmpia Turzii și de achiziționare de avioane militare F16 nu a fost afectat de criza Covid, cu alte cuvinte nu s-a rectificat bugetul alocat acestora.

 

Cum apreciați impactul crizei sanitare asupra economiei județului Cluj, în comparație cu alte județe din țară? Există anumite particularități, date de specificul economiei locale. Mă refer aici la elemente ca ponderea sectorului IT în PIB, intensa activitate imobiliară sau investițiile în zona serviciilor de Sănătate, unul dintre puținele sectoare în partea cu plus a graficelor.

În previziunea PIB referitoare la trimestrul 2 versus primul trimestru al anului 2020, scăderea preconizată de circa 14% la nivelul județului ne plasează undeva la mijlocul clasamentului național. Aparent paradoxal, acest lucru poate fi explicat prin ponderea mare a serviciilor HoReCa, dar și a disciplinei mai ridicate a populației, însemnând o reducere mai accentuată a mobilității persoanelor -suntem pe locul trei la nivel național la acest indicator, cu o scădere medie a mobilității de 24% pe toată durata pandemiei conform datelor Google Mobility.

 

Cum vă așteptați să evolueze rata șomajului la nivel național și în Cluj?  

În această privință este foarte riscant să ne avântăm în prognoze, dată fiind incertitudinea legată de parametrii epidemiologici. Totuși constatăm că rata șomajului are o tendință de creștere constantă din luna februarie, creștere cauzată de  faptul că pe măsura trecerii timpului tot mai mulți angajați sunt forțați să treacă în șomaj “uzual” în locul șomajului tehnic și multe firme pur și simplu nu mai rezistă în timp, în ciuda tuturor programelor guvernamentale de sprijin economic. Din păcate, asta înseamnă că cel mai probabil tendința de creștere a șomajului se va menține atâta timp cât situația epidemiologică nu se ameliorează.

În județul Cluj, rata șomajului a înregistrat o creștere moderată, cu 0,5 puncte procentuale, urcând la 1,7% în luna iulie. În ceea ce privește perspectivele pe piața forței de muncă, este preconizat ca trendul ascendent al ratei șomajului să continue și în următoarea perioadă, însă nivelul acestui indicator în Cluj va rămâne cu mult sub media observată la nivel național.

 

Cum arată în acest moment activitatea investițională la nivel național și în Cluj? Se mai fac investiții? În ce domenii?

Conform datelor preliminare ale INS, după o evoluție pozitivă la începutul anului, investițiile au fost reziliente și în trimestrul doi. Investițiile private și publice în domeniul construcțiilor au avut o performanță relativ bună, iar achizițiile de echipamente și licențe IT în această perioadă au ajutat de asemenea la evitarea unei scăderi masive a investițiilor.

La nivel național principalele investiții se desfășoară pe șantierele de autostrăzi: A3 (Chețani-Iernut) respectiv A10 (Sebeș-Aiud), în sectorul construcțiilor rezidențiale și comerciale. Construcțiile reprezintă motorul principal și la Cluj – avem, de exemplu, proiectul de 40 milioane de euro în vederea construirii Spitalului Regional de Urgențe.

 

Având în vedere monitorizările constante pe care le-ați realizat: care ați spune că au fost cele mai eficiente, respectiv ineficiente măsuri guvernamentale în ceea ce privește sprijinirea sectorului economic?

Printre cele mai eficiente măsuri de politică economică se numără șomajul tehnic (numărul maxim de angajați ale căror salarii au fost compensate de stat în cuantum de 75% a atins cifra de 1.046.000 la nivel național în luna aprilie), programul IMM Invest (cu 3.500 de credite aprobate și un buget de 11,2 miliarde de lei la începutul lunii august), IMM Factor (cu un plafon de garanție de 1 miliard de lei), precum și reducerea treptată a ratei dobânzii de politică monetară de către BNR de la 2,5% la 1,5%. La măsuri ineficiente, factorul cel mai deranjant a fost comunicarea slabă, neclară a autorităților, ceea ce a condus la neîncrederea populației în autorități și rezistența ei față de măsurile de protecție.

 

Care sunt elementele care vor influența evoluția crizei economice? Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile publice și companiile, pentru a minimiza efectele negative în economie, în actualul context? Cu respectarea, desigur, a recomandărilor autorităților sanitare, în funcție de evoluția pandemiei.

Principalul element cu impact asupra crizei economice este riscul unui al doilea “lockdown”, adică posibilitatea reintroducerii unui sistem de carantină domestică la nivel național , la fel ca pe durata stării de urgență. Al doilea risc principal este o eventuală deteriorare a încrederii investitorilor în economia românească. Pe termen scurt, recomandarea noastră este ca măsurile autorităților de combatere a crizei să fie armonizate, iar comunicarea lor trebuie să fie neechivocă (aici am putut vedea din păcate multe exemple negative pe perioada de până acum a epidemiei). În mod concret, factorii decidenți nu au alte mijloace de sprijinire decât cele disponibile și până acum: sprijinirea investițiilor și a capitalului de lucru la IMM-uri, inclusiv prin programe de garantare, pe partea monetară, asigurarea lichidității necesare finanțării economiei, concomitent cu menținerea stabilității financiare, și, poate cel mai important, utilizarea eficientă a fondurilor europene.

 

Care vă așteptați să fie pe termen lung efectele pandemiei în mersul afacerilor locale? Mă gândesc la elemente care s-ar putea regăsi în noua normalitate a activității, în ceea ce privește de exemplu: munca de acasă, digitalizare, investiții pentru siguranța angajaților.

Toate aceste elemente fac parte în mod sigur din noua normalitate a activității economico-sociale și în mod cert județul Cluj se află printre fruntașii țării în aceste domenii. Însă toate acestea trebuie completate cu elementul credem noi cel mai important: disciplina în respectarea normelor de igienă și distanțare impuse de autorități. Din fericire, datele de mobilitate a populației, furnizate de Google, ne confirmă că județul nostru a excelat și în această privință: suntem pe locul trei la nivel național, cu o scădere medie a mobilității de 24% pe perioada pandemiei.

 

 

Puteți urmări evoluția economică și date referitoare la efectele COVID-19 pe https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/, respectiv https://www.facebook.com/covid19.roeim

 

 

Mai vezi și:

Primele efecte pe piața muncii:

Piaţa muncii în era Coronavirus: 3000 de companii au cerut şomaj tehnic pentru angajaţi, zeci de oameni rămaşi fără loc de muncă, recrutare în mediul virtual

 

Despre piața construcțiilor:

Şantiere sub vremuri de pandemie: jucătorii din piaţă estimează creşteri la proiecte medicale, de infrastructură şi locuinţe

 

Cum redesenează COVID-19 viitorul locurilor de muncă:

Noile birouri. Cum vom arăta spaţiile de lucru, după experienţa COVID-19?

 

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.