Un proiect de imagine al fostului primar Sorin Apostu este dus mai departe de administraía Boc și va fi reconvertit. Ceea ce trebuia să devină Pădurea Clujenilor prin campanii publice de împăduriri la marginea Clujului se va transforma în Parcul Tineretului.

Terenul de pe Bulevardul Muncii pe care din 2009 Primăria a tot plantat câte 10.000 de puieți anunțați pe an timp de mai mulți ani în ideea de a-l împăduri a fost inclus, prin votul Consiliul Local, în domeniul public al orașului, cu destinația de parc. Plantările n-au reușit, copăceii fiind în mare parte distruși de pășunatul practicat în zonă. Administrația locală vrea să transforme suprafața de aproximativ 21 de hectare într-o zonă de agrement, cu funcțiuni sportive, chiar și cu un lac de 2-3 hectare dacă studiile geotehnice și hidrologice vor legitima respectiva idee. Investiția urmează să se facă din fonduri europene.

La finalul anului trecut, Tegra Plus din Săvădisla a câștigat un contract de  114.000 lei cu Primăria pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal de  introducere în intravilan a terenului de pe B-dul Muncii botezat inițial Pădurea clujenilor și în prezent Parcul Tineretului. Timp de mai mulți ani, liderii din administrație, începând cu fostul primarul Sorin Apostu au intenționat să împădurească respectivul teren printr-o serie de acțiuni publice, la care erau invitați lideri și oameni din instituțiile publice din oraș.

Deși în fiecare an administrația anunța că plantează în Cluj-Napoca circa 10.000 de puieți, toate acțiunile respective nu s-au bucurat de succes, după cum chiar Primăria susține în tema de proiectare fixată pentru PUZ de introducere în intravilan a terenului de pe Bulevardu Muncii și transformarea acestuia într-un parc de agrement pentru clujeni.

„În prezent, suprafaţa respectivă de teren şi vegetaţia sunt puternic degradate, reprezentând un spaţiu public neamenajat, care nu mai are nicio utilitate/destinaţie (nu este utilizabil nici ca zonă verde, zonă de agrement, grădină sau parc). Datorită fenomenului de păşunat abuziv – în mod necontrolat, pe toată suprafaţa în cauză, ne confruntăm cu o degradare continuă a vegetaţiei rămase, cu toate că începând cu anul 2009 – din iniţiativa municipalităţii, s-au plantat puieţi forestieri din diverse specii care au fost la rândul lor degradaţi, în urma aceloraşi acte abuzive de vandalism şi păşunat clandestin. (…) Se dorește crearea unui spaţiu verde ce se bucură de diversitate funcţională, ce cuprinde zone de agrement, loisir şi sport; conceperea unui spaţiu dedicat tuturor categoriilor de vârstă, cu o atenţie deosebită pentru accesibilitate persoanelor cu deficienţe locomotorii. Parcul propus va avea la bază ideea unui spaţiu atractiv şi accesibil pe toată durata anului, cu activităţi dedicate atât perioadei de vară cât şi de iarnă. Se doreşte ca prin amenajările propuse să se rezolve problema stabilizării terenului prin lucrări specifice (de terasament, plantaţii). Terenul natural, plantele şi geometria terenului vor fi folosite pentru a ierarhiza, grupa sau separa diferite funcţiuni şi trasee. Parcul va fi conceput ca un mixaj funcţional, destinat mai multor tipuri de activităţi: funcţiuni sportive (amenajări pentru role, biciclete, piste de alergare, mese de ping pong, şah, perete pentru căţărat, amenajări cu aparate fitness, amenajări pentru sporturile de iarnă etc.), funcţiuni de agrement şi loisir (locuri de joacă pentru copii, promenadă), funcţiuni de alimentaţie publică, funcţiuni administrative, funcţiuni administrative (birouri administrative, depozite unelte şi utilaje întreţinere, grupuri sanitare pentru public, vestiare şi grupuri sanitare pentru personal, punct de prim ajutor). În funcţie de concluziile studiului hidrologic şi a expertizei geotehnice, amenajarea poate cuprinde şi un lac/luciu de apă pentru agrement, cu suprafaţa de 2-3 hectare”, se arată în tema de proiectare.

În respectiva temă, terenul de pe Bulevardul Muncii  a fost aproximat la 20 de hectare. La ședința extraordinară a Consiliul Local din 29 martie, terenul a fost „bătut în cuie” la 21 de hectare și prin votul consilierilor el a fost inclus în domeniul public cu destinația de parc.

Comisia – mare  de urbanism a Primăriei nu a discutat, deocamdată, proiectul urbanistic al viitorului de parc făcut de cei de la Tegra Plus.

Intenția Primăriei este să acceseze fonduri europene pentru a realiza acest nou parc în Cluj. Chiar cel mai mare din oraș, având în vedere că acum, cel mai mare parc al Clujului este Parcul Central care are 14 hectare.

Urbaniștii clujeni au criticat în repetate rânduri socotelile Primăriei privind spațiul verde pe cap de locuitor din statistici. Acesta e departe, în realitate, de normele europene, procentul fiind salvat de pădurile pe care Primăria le-a trecut în intravilanul orașului. Ca să stimuleze politicile pro verde, voci din societatea civilă au propus chiar Primăriei să își adune o candidatură „pe bune” la titlul de Capitală Verde Europeană după 2019 prin investiții în zone verzi și în politici pro velo și pietoni.

Un parc de 50 de hectare cu vedere la Someș intenționau să amenajeze, în parteneriat cu Județul, administațiile din Cluj și Florești și pe terenul unde funcționează singurul Muzeu al Apei din România. Din păcate, primarul Emil Boc, cel care a expus public proiectul, a fost și cel care a anunțat în 2017  că inițiativa nu are sorți de izbândă din pricina legislației stricte, zona fiind una de protecție a rezervelor de apă ale Clujului.

Anul trecut Primăria a reușit să obțină de la Ministerul Transporturilor un parc nefolosit din oraș de 5,4 hectare, Parcul Feroviarilor, și intenționează să-l introducă în circuitul public printr-un concurs de soluții care urmează fie lansat anul acesta.

Vezi și:

A eșuat cu parcul de la Muzeul Apei. Unde încearcă Primăria să facă un nou parc public pentru clujeni

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.