Închide

Oamenii de cultură din Cluj cer ca statuia „Școala Ardeleană” din fața UBB să fie repusă pe soclul inițial, așa cum a conceput-o sculptorul Romulus Ladea/ „Singurul soclu potrivit e cel care era acolo”

ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - feb. 27, 2023 0 520

Primarul Emil Boc a anunțat în urmă cu câteva zile că a cerut proiectanților care au elaborat proiectul de modernizare al zonei Kogălniceanu  să modifice soluția inițială din concursul de soluții prin care statuia școala ardeleană urma să fie aplasată direct pe sol. Primarul a mai arătat că a solicitat și ca soluția propusă (cu soclu) să se integreze în spațiul arhitectural și urban existent din perspectiva materialelor utilizate și a dimensiunilor grupului statuar. Boc a spus public că se pricepe la simboluri și de aceea a făcut respectiva solicitare.

De cealaltă parte, oamenii de cultură din Cluj cer ca stauia să revenină pe soclul inițial, cel gândit de sculptorul Romulus Ladea, autorul lucrării.

 

Despre amsamblul statuar Școala Ardeleană și simbolistica sa, a scris pe blogul său Ion Comovici – Detalii: O poveste din Cluj despre o statuie de Romulus Ladea care trebuie pusă la loc.

Deși primarul Emil Boc a anunțat că statuia va fi repusă pe soclu (detalii: Șantierul de pe cele zece străzi din zona Kogălniceanu este la 65%. Primăria anunță că lucrările vor fi gata în a doua parte a anului, adică peste termenul de contract), oamenii de cultură din oraș sunt îngrijorați că lucrarea simbol al sculptorului Romulus Ladea nu va sta pe soclul inițial despre care spun că e singurul potrivit pentru aceasta.

„Prin urmare, nu degeaba acel soclu-monumental a fost pus în faţa Universitaţii, loc al gândirii, al imaginaţiei curajoase şi al cărţilor. Este un soclu care exprimă modul în care clujenii trăiesc arta sau cultura. Să ne uităm la statuie: Petru Maior stă aşezat, iar ceilalţi doi sunt în picioare, alături de el. Aceşti trei oameni de fapt lucrează cu mintea, cu raţiunea, şi totodată împărtăşesc, lor şi altora care îi ascultă, ce au descoperit. Or, de obicei intelectualii primesc o statuie pe care tronează un bust mai mult sau mai puţin pierdut în lumea lui. Aici, avem tot corpul sculptat, cu siluete puternice, de profeţi, totul legat într-o armonie rară: cultură şi împărtăşire. E greu să armonizezi raţiunea şi împărtăşirea în viaţa reală, e şi mai greu în sculptură. Dar tocmai această armonie, spuneam, mi se pare că reprezintă oamenii pe care îi iubim în Cluj.
De aceea, mi se pare că Ladea a construit de fapt o Agora. Iar ceea ce numim „soclu” e aici de fapt o mică piaţetă, pe care urci şi intri în dialog efectiv cu cei trei cărturari, pătrunzi privilegiat în spaţiul lor de dialog. Şi nu ar merge în nici un caz să pui această statuie aşa cum e făcută ea pe un soclu de tip cub, la înălţime. De fapt, singurul soclu potrivit e cel care era acolo…”, a arătat Ion Cosmovici, teolog, psiholog, doctor în ştiinţe politice, în prezent locuitor în Cluj-Napoca .
El a mai făcut un apel la clujeni să adreseze sesicări și petiții tocmai ca statui să revină pe soclul inițial.
Postarea sa nu a fost indiferentă printre specialiști, activiști sau oamenii de cultură din oraș.
(statuia pe soclul inițial/statuia luată de pe soclu, sursă ioncosmovici.ro)
Spre exemplu, regizorul Tudor Giurgiu, președinte TIFF, a reamintit, odată cu acest exemplu, de felul în care administrația din Cluj face lucrări de modernizare în oraș.
„Facts: Grupul statuar „Şcoala Ardeleană” (realizat de Romulus Ladea şi amplasat în faţa Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj) a fost scos de pe soclul impozant gândit de sculptor şi pus direct pe jos, între dalele de granit care ocupă acum toată strada Mihail Kogălniceanu. Soclul a dispărut. Pentru cine nu știe, vorbim de o statuie inaugurată în mijlocul Clujului comunist (1973) cu greco-catolici, un preot şi doi călugări, toţi şcoliţi la Vatican. Nu am nicio expertiză în practica din domeniu, dar bunul simț artistic mă face să cred că, indiferent de reamenajări și reconfigurări urbane, nicio statuie nu poate fi separată de soclul ei inițial, așa cum le-a gândit artistul. Mutilarea de care vorbim nu e prima din Clujul – “orașul comoară”. În 2010, cinema “Republica” intră într-o renovare urgentă, comandată de Primărie pentru a-l sărbători pe Florin Piersic în ian 2011. Arhitecții și constructorii au distrus total tavanul fono-izolant, au scos de acolo toate sursele de iluminat (care aveau un sens) înlocuindu-le cu surse led reci oribile (erau pe stoc probabil după renovările de la Casa Studenților) și și-au desăvârșit opera, vopsind toți pereții în alb. Cinematograf cu pereți albi, asta a fost de domeniul ridicolului. Am protestat, am reușit să obținem revopsirea sălii minus tavan, făcută pe banii TIFF și cu ajutorul colegilor. Acustica sălii însă e compromisă iremediabil, s-ar impune o altă lucrare făcută însă cu cap”, a scris Tudor Giurgiu pe pagina sa de Facebook.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare