Istoria unei felii din Mănăștur, ”Mica Romă” care trebuia să aibă 120.000 de locuitori

Un cartier din Cluj-Napoca, Mănăștur, construit în urmă cu câteva decenii și care urma să ajungă la 120.000 de locuitori, a fost atât de mare încât a trebuit împărțit în mai multe loturi.

Unul dintre acestea, ansamblul Mănăștur Nord, este mărginit de Calea Florești la sud, și de două noduri denivelate de circulație, la vest și est, în vreme ce la nord e delimitat de râul Someș.
”Amplasamentul a dictat o tratare diferențiată a ansamblului ca regim de înălțime, distribuție a dotărilor și tramă stradală”, arată arhitectul Teodor Raiciu într-un articol publicat în revista Arhitectura în 1979. Zona urma să aibă, în etapa sa finală, o populație de aproximativ 15.000 de locuitori, în patru mii de apartamente cu patru, opt sau zece etaje. În zonă urmau să fie construite, ceea ce s-a și întâmplat, două școli cu 24 de clase cu grădinițe, două creșe a o sută de locuri, un complex comercial și de deservire, un dispensar, un garaj pentru patru sute de mașini – aici a fost ridicat, în schimb, complexul comercial Big, o piață alimentară și spații comerciale la parterul blocurilor.

Când comuniştii au întins planşa pe birou, au împărţit satul Mănăştur în patru zone care aveau să fie reconstruite din temelii. Două dintre acestea au fost desenate de Emanoil Tudose, al treilea – de Dominica Litvin, iar al patrulea – de Teodor Raiciu.

În Mănăştur, înainte de industrializare un fel de sat-suburbie a Clujului, primele blocuri au răsărit în zona delimitată acum de străzile Primăverii – Grigore Alexandrescu – Bucium – Calea Floreşti. Această zonă de blocuri înalte cu 10 etaje înconjurate de terenuri agricole şi cocioabe se numea „Călăţele”, după numele unei uliţe din zonă. Doar câteva luni a rezistat această denumire până ca zona să fie redenumită Mănăştur. În vecinătatea acestor prime blocuri urma să fie construit un centru de cartier, cu centru comercial, parc şi altele. A rezistat, de la planşă până la implementare, parcul, e cel de pe Primăverii, în vreme ce restul terenului a fost valorificat imobiliar. Tudose explică: „noi în general am vrut să facem în zona Calvariei, pe Primăverii, zona centrală a cartierului Mănăştur, cu parc, zonă verde şi din diverse motive politice nu s-a făcut pe motiv că nu se raportau decât numărul de apartamente. Şcolile, creşele, grădiniţele nu se raportau în cadrul întrecerii socialiste şi din cauza aceasta nu s-a făcut centru de cartier şi s-a disipat, s-a întins, a ieşit ce a ieşit”.

Un articol din Scânteia Tineretului, publicat în 1979, arată că Mănășturul urma să aibă 120.000 de locuitori. Aici autoarea Anamaria Pop-Moldovan consideră Mănășturul o ”mică Romă”, probabil datorită colinelor pe care e așezat.

Nici un comentariu

Actual de Cluj