Cum arăta vechea închisoare a Clujului în urmă cu o sută de ani: ”E foarte interesantă istoria inchisoarei cu denumirea de ”turn”. Acesta a rămas intact deşi fusese construit încă pe vremea romanilor”

Din descrierea veche de aproape o sută de ani a monografiei Clujului, apărută în 1934, aflăm cum arăta la înființare – cu un alt secol înainte – închisoarea Clujului, aflată în colțul primei incinte fortificate a orașului, veche la rândul său de un mileniu.

Informațiile apar în ”Monografia Clujului”, sub semnătura lui József Szigethy, publicată în 1934.
Primele urme ale poliției oraşului le găsim in Procesul Verbal al Adunărei municipale generale din 27. Sept. 1793. Totuşi oraşul nu capătă pază poliţienească efectivă, decât la 14 Martie 1801. ”Cu această ocazie înmulţindu-se atribuțiile căpitanilor de district se ridică şi salariul lor dela 20 la 25 de fiorini lunar”, precizează monografia.

S-a cerut înființarea și zidirea unui penitenciar, care a fost finalizat doar în 1842. ”E foarte interesantă istoria inchisoarei cu denumirea de ”turn”, arată autorul. ”Acesta a rămas intact deşi fusese construit încă pe vremea romanilor. Iată datele mai importante din istoria acestui turn prefăcut în închisoare după dărâmarea de 15 m. lun- gime a zidului din »Ovar«, date adunate de maestrul constructor al Teatrului Naţional: Anton Alföldi.

”Închisoarea se înfinde între nişte ziduri de piatră ale intăriturile sudestice din ”Cetatea veche”. Are spre stradă o uşă mare cu închizător, iar in dosul ușei urmează odaia celor 3 paznici. In colțul celălalt al curtei, în stânga parterului se află o cameră cu paturi pentru deţinutele mai curate. Apoi în pridvor şi altă cameră pentru femei cu pedeapsă mai grea cu prici de scânduri. Urmează o sală mare şi apoi camera întunecoasă pentru răzvrătiți și nemulțumiți. În camera aceasta îi inchidea pentru 24-48 ore. Afară de aceste încăperi mai era şi un fel de beciu, ce servea pentru cei sever condamnaţi. Acest beciu în 1822 servea de magazie de lemne. În partea superioare a zidurilor era camera călăului cu o scară de lemn şi 2 ferestre luminoase spre stradă. Alături o cameră mai bună pentru condamnații subțiri. Urma apoi camera condamnaților ordinari cu prici înalt de lemn şi cu ferestre înalte și zăbrelite. Deaici se deschidea o ușă către o altă cameră situată deasupra magaziei de lemne, cu ferestre spre curte, pentru condamnații la moarte şi pentru cei cari aşteptau o condamnare la moarte”.

Aceste ziduri au dat găzduire până la dărâmarea lor rău făcătorilor veacurilor.. dispărute.

Să adaugăm că și în prezent în Cluj-Napoca există o închisoare, puțin cunoscută, cu nu mai puțin de două sute de locuri. E vorba de secția exterioară a Penitenciarului Gherla, aflată în clădirea Palatului Justiției. La Secția Exterioară Cluj-Napoca sunt 204 paturi instalate, la o capacitate legală de 104 locuri, existând 173 deținute în 2022 și 183 în 2023. La finalul anului trecut, penitenciarul din Cluj-Napoca avea un grad de ocupare de 171,15%.

Acesta ar urma să fie mutat din oraș. Aici detalii

Citește și:

Cele mai vechi încăperi din vechea cetate a Clujului – din prima incintă fortificată, veche de aproape un mileniu – stau sub lacăt de un deceniu

Nici un comentariu

Actual de Cluj