Schimbare de abordare în proiectul pistei velo și pietonale de 75 de kilometri de-a lungul Someșului, între Gilău și Apahida/Dezbateri, studii și o echipă mărită față de cea de la licitație, înainte de aprobare studiului de feabilitate/Fără blocuri autorizate care să pună în pericol culoarul
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - oct. 20, 2023 0 877
Conceptul pentru crearea coridorul de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someșul Mic, un traseu de 75 de kilometri între Gilău, Florești, Cluj-Napoca, și Apahida, a fost prezentat de proiectanții de la Atelier Mass-Metapolis Architects-Ana Horhat Studio de Peisaj. Această primă dezbatere publică a proiectului a avut loc în cadrul Centrului de Inovare și Imaginației Civică (la 6 ani de la înființare și 44 de dezbateri publice) al Primăriei.
Potrivit coordonatorului CIIC, Ovidiu Cîmpean, echipa de la licitație coodonată de NV Construct a fost extinsă, având în vedere principiile de elaborare a proiectelor publice de care Uniunea Europeană ține cont la finanțare a proiecteor. Echipa aleasă și cooptată în proiect a fost clasată pe locul I la nivel național cu proiectul Cetățuii din Cluj, de care s-a ocupat, fiind vorba despre unul care respectă criteriile inițiativei bauhaus european (durabilitate, estetică, incluziune), potrivit explicațiilor oferite Actualdecluj.ro de Cîmpean.
Proiectanții Atelier Mass-Metapolis Architects-Ana Horhat Studio de Peisaj au propus un concept și mai multe tipuri de intervenții de-a lungul Someșului, care să creeze un parcurs velo/pietonal continuu și să devină și un model la nivel metropolitan care să se poată multiplica și prelua și de către dezvoltările private cu vedere la Someș.
Timp de două luni, proiectul va parcurge o etapă de consultare, după cum a arătat primarul Emil Boc, înainte ca studiul de fezabilitate să fie aprobat de către municipalitate și cele trei comune care participă la proiect. Aceste dezbateri ar urma să fie organizate în Cluj-Napoca dar și în Gilău, Florești și Apahida. Există și o convenție, a arătat oficialul Primăriei, cu ceilalți primari ca pe parcusul culoarului să nu se autorizeze blocuri care să pună în pericol pista velo și pietonală și principiile din studiu să fie asimilate și în viitoarele PUG-uri pregătite de cele trei localități. Proiectul urmează să se implementeze cu fonduri europene.
Potrivit conceptului prezentat de arhitecțili Silviu Aldea și Mircea Munteanu, există o serie de provocări -poluare, zone inundabile, defrișări, lipsă de interes, zone afectate de proiectele de infrastructură – pentru care se propun ca soluții – renaturalizarea maluri și a afluenților, arii naturale care să preia presiunea ecologică și asigură reziliența climatică, noi zone de parc-perisaj, noi păduri urbane, zone de agrement și sportive ca atractori, activarea unor zonă cu potențial ecologic, noi legături și pasarele ciclo-pietonale, conectarea zonelor ecologice prin noi plantări/renaturări, puncte de supra- și sub-traversare, alei cu pante mici pentru accesibilizarea locurilor inaccesibile, micro proiecte care creează locuri de-a lungul parcusului Someșului, pontoane și accese la apă sau intervenții punctuale de ecologizare. Proiectanții au mai arătat că proiectul este în faza studiilor de fundamentare dar și că coneptul va fi testat și sociologic prin realizarea unor chestionare privind așteptările legate de Someș și relaționarea cu râul la nivelul cetățenilor din tututor localităților parte a proiectului, cu concurusl Facultății de Sociologie din cadrul UBB, cooptată în proiect.
Conceptul vine și o o serie de tipologii de relaționare cu Someșul – pontoane, copaci, vegetație care vor dicta pot avea impact și asupra dexvolătilor imobiliare din proximitatea râului.
DETALII DESPRE CONCEPT: AICI – PREZENTAREA
În cadrul discuțiilor și dezbaterii din cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică s-au formulat mai multe propuneri și, din păcate, nu s-a oferit răspunsul la marea întrebare și provocare de actualitate privind râul: Cine curăță Someșul?
S-au cerut experimente la râu (testarea unor propuneri de înlocuire a zidurilor de beton cu siduri din arini, cum propune ghidul arhitectului Klaus Birthler sau a unor amenajări de tip păduri care să împiedice accesul la râu și să permită dezvoltarea biodiversității), amenajare de insule de cercetare pentru studenți de tipul aquacosm (insule plutitoare de unde se pot preleva probe) pentru care se oferă și finanțare europenă, o hartă foarte clară a articulațiilor de mobilitate (tren metropolitan, pistă velo, stații de autobuz etc), demontarea unor amenajări de pe Someș care împiedică sporturile acvatice, zone de picnic sau zone de îmbăiere mai ales la nivelul comunelor din proiect, lăsarea unor zone nedefinite pentru a putea fi preluate de riverani (pe modelul grădinilor de legume de pe Canalul Morii sau a malurilor Someșului de pe strada Bărc, întreținute de locuitori), plutitori pentru deșeuri în zone cheie, legarea afectivă a copiilor de Someș, a oamenilor de rând, deoarece în acest fel se poate crea o conștiință a curățeniei și a poveștilor care se pot crea în relația cu râul,
Mai mult, o altă solicitare a vizat asigurarea de dotări minume cum ar fi cofetele de curent, racorduri la rețelele de apă și canalizare sau dotări care să încurajeze tinerii și clujenii să vină să stre la râu și să bârfească.
A fost și o solicitare ca dezvoltările de-a lungul Someșului să fie stopate până la aprobarea PUZ-ul pentru acest culoar verde – albastru al Someșului, de la Gilău prin Florești, Cluj-Napoca până la Apahida.
O altă chestiune ridicată în cadrul dezbaterii s-a legat de realitatea Someșului din oraș în cazul cătuia autoritatea care face cărțile sunt Apele Române și acestea distează betonul sau împuținarea copacilor la râu. Mai mult, la întrebarea cine curăță Someșului, răspuns celui care a coodonat dezbaterea, Ovidiu Cîmpean, a fost tot Apele Române. Cîmpean a oferit asigurări cu privire la colaborarea bună cu instituția, chiar dacă la dezbatere nu a fost prezent niciun reprezentant al acesteia.
O altă propunere formulată a fost de amenajare a unui monorail, de la gază până în zona Parcului Armătura sau a platformei Carbochim.
Intervențiile în cadrul dezbaterii au fost susținute de activiști (Mariu Moga, Marius Mornea, Dan Clinci, Radu Mititean), simpli cetățeni din Gilău sau cartierul Bulgaria sau arhitecți implicați în proiect public (Horațiu Răcășan care face cu echipa sa PUG-ul Gilăului, Daniela Maier, președinta FIlialei Transilvania a Ordinului Arhitecților, urbanistul Gheroghe Elkan).
INTERVENȚII ȘI DEZBATEREA:
Coridorul de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someșul Mic a intrat în faza de licitație în luna mai 2022, după ce primarii din cele patru localități pe unde ar urma să fie configurat traseul de 75 de kilometri, Cluj-Napoca, Gilău, Florești și Apahida, au semnat un protocol de colaborare pentru realizarea în comun a studiilor. Primăria Cluj-Napoca a scos la licitație serviciile de elaborare a documentației de urbanism, a studiului de fezabilitate, a expertizei tehnice și a detaliilor tehnice pentru obținerea autorizației de construire, în cadrul unui contract estimat la peste 7 milioane lei. Potrivit temei de proiectare, administrația locală cere un traseu sigur, atractiv, integrat în peisaj, cu puncte de repaos și prin ajutor, dar și unul conectat la sistemul de transport public și la cel feroviar. Potrivit unui anunț de atribuire publicat de Primărie în SEAP în 30 decembrie 2022, contractul a fost atribuit către N-V Construct (alături de subcontactorii alături de companiile Melny Topo, Aqua Prociv Proiect, Mossfern, Quantum Instal, Protelco, Total Business Land, Expertus, Construcții Feroviare Mureș, Danavi, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei) pentru 5.775.000 lei, fără TVA.
Contractul implică: Servicii de elaborare a Planului Urbanistic Zonal, expertizei tehnice, studiilor specifice tipului de investiție, Studiului de fezabilitate (SF), cu elemente ale documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) și a documentației tehnice de autorizare a lucrărilor de construire (DTAC), documentația tehnică de autorizare a lucrărilor de desființare (DTAD) și documentația tehnică de organizare a execuției (DTOE) pentru obiectivul de investiţii ,,Amenajare coridor de mobilitate urbană durabilă (pietonal și velo) de-a lungul râului Someș”. Durata contractului este de 18 luni. Potrivit aceluiași anunț, contractul a fost încheiat în data de 12 decembrie cu ofertantul desemnat câștigătot, respectiv N-V Construct.
NV Construct este profilată pe activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea și îi are ca asociați pe Dan Radu Sima (34%), Mircea Bobar (33%), Ioan Apostol (33%).
Porivit prezentărilor publice a conceptului, oficialii Primăriei au prezentat în cadrul CIIC o echipă extinsă pentru acest proiect. Inițial, biroul Mossfern urma să se ocupe de Planul Urbanistic Zonal.
Ovidiu Cîmpean a explicat pentru Actualdecluj.ro că licitația și contractul cu Nord Vest Construct rămâne neschimbată dar că echipa de proiect a fost extinsă, ținând cont de principiile europene de finanțare a proiectelor (Bauhaus-ul europen – durabilitate, estetică, incluziune) dar și de faptul că, din pespectiva acestora, proiectul Cetățuii din Cluj este pe locul 1 în țară. Acesta este motivul pentru care Metapolis – Atelier MAss și Ana Horhat Studio de Peisaj au fost coptați în proiect, dar și o serie de alte specialități cum ar fi cei de la Facultatea de Sociologie etc. În proiectul Someșului – culoar verde albatru a fost coptat și activistul Radu Mititean.
Potrivit lui Cîmpean, disensiunile între Primăriei legat de soclul statuii Școala Ardeleană și de refuzul Mossfern de a reamplasa statui pe soclu nu au nicio legătură cu extinderea echipei care lucrează la pista velo-pietonală de-a lungul Someșului. Mossfern va face doar studii de fundamentare.
(oferta NV Construct de la licitația Primăriei pentru studiile coridorului de mobilitate de pe malul Someșului – www.e-licitație.ro)
