Închide

Cluj-Napoca face 1.900 de ani de la ridicarea sa la rang de municipiu. La 1.850 de ani Ceaușescu i-a schimbat numele

IstorieTop News by Actual de Cluj - ian. 05, 2024 0 3747

Orașul Cluj-Napoca face 1.900 de ani, în 2024, de când a fost ridicat la rang de municipiu de către romani.

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia romană, cu numele Napuca. La scurt timp după cuceririle romane din 101-102 și 105-106, Napuca a fost distrusă spre a fonda o nouă așezare urbană (civitas), Napoca, pe malul drept al râului Samus. Această așezare a fost fondată în anul 124 d.C., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca.

Primăria din Cluj-Napoca arăta în urmă cu câțiva ani, când anunța că va amplasa indicatoare multilingve la intrările în oraș, ”care să sublinieze dimensiunea istorică, multiculturală şi europeană a municipiului”, că o comisie căreia i-a cerut sprijin, formată din specialiști, coordonată de academicianul și istoricul Ioan-Aurel Pop, că primul oraş declarat oficial municipiu, pe teritoriul de astăzi al României, a fost Clujul, cel mai probabil înainte de anul 124 d. Hr. Numele său oficial, municipium Aelium Hadrianum Napoca sau municipium Aelium Napocense, a evoluat dintr-o aglomerare de coloniști civili romani sosiți în primii ani de existenţă a provinciei şi așezați foarte probabil într-un vicus, pe locul aşezării dacice Napuca. După Cluj, este pomenit municipium Aelium Drobetense (Drobeta Turnu Severin), care trebuie pus în relaţie directă cu podul peste Dunăre şi cu castrul auxiliar de pe malul nordic. Aceeași origine dintr-o aglomerare creată în jurul unui castru o avem şi pentru Romula (azi satul Celei, din Oltenia).

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, şi constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcţia unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu ”vicus”. Ea devine aşezare urbană (”civitas”) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium
Hadrianum Napoca, atestat în inscripţii. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de ”colonia”, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Oraşul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilităţi fiscale pentru cetăţenii săi.

Astfel, în timpul împaratului Hadrian (117-138) s-au creat sigur două oraşe, Napoca (Cluj- Napoca) şi Drobeta (Drobeta Turnu Severin), amândouă primind titlul de municipium. Napoca a primit dreptul municipal, probabil, înainte de anul 124. El s-a dezvoltat pe locul unei vechi aşezări dacice, amintită, fără precizarea situaţiei sale juridice, încă în anii 107-108 în cunoscutul miliar – marcator a o mie de paşi, similar bornelor kilometrice de azi – de la Aiton.

Miliarul a fost descoperit de profesorul de religie Mihály Szathmári Pap în anul 1758 la Aiton. Acesta marca distanța de la Potaissa la Aiton, constituind prima atestare documentară a castrelor Potaissa și Napoca. Nu se cunoaște locul exact din sat unde a fost descoperit. A ajuns apoi la Cluj, unde s-a pierdut, nemaifiind găsit. Există trei copii ale acestuia – două la școala din Aiton și un al treilea în Turda.

Cu titlu de informație secundară menționăm că regimul comunist a schimbat numele celor două orașe, simultan, în 1974, adăugându-le denumirea romană, astfel că orașul și-a schimbat denumirea din ”Cluj” în ”Cluj-Napoca”. Regimul comunist a schimbat numele celor două orașe la 1.850 de ani de la ridicarea acestora la rang de municipii. Stenograma ședinței din 1974 prin care la propunerea lui Nicolae Ceaușescu s-a decis schimbarea numelui celor două orașe:

„Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Mâine (16 Octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?

Tov. Emil Drăgănescu: Este bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.

Tov. Leonte Răutu: Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.

Tov. Elena Ceauşescu: Nu este mai bine să nu legăm:Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.

Tov. Manea Mănescu: Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană. În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-ati copiat bine?

Tov. Ştefan Bîrlea: Cu siguranţă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.

Tov. Leonte Răutu: Nu îmi dau seama ce câştigam dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Luteţia şi nu i s-a dat şi această denumire.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Buda şi Pesta nu este la fel?

Tov. Leonte Răutu: Au fost două oraşe.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Oamenii o vor.

Tov. Elena Ceauşescu: Mult nu câştigăm.

Tov. Leonte Răutu: Să nu mai vină şi alţii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu este o regulă.

Tov. Constantin Băbălău: Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor.

Tov. Emil Drăgănescu: Să fim de acord.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci, să-i spunem Cluj-Napoca.

Tov. Maxim Berghianu: Au şi Hotelul Napoca.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt.

Tov. Emil Drăgănescu: Are o semnificaţie deosebită.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce spuneţi, sunteţi de acord?

Tov. Emil Drăgănescu: Este foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci rămâne aşa:Cluj-Napoca. Sunteţi de acord?

(Toţi tovarăşii sunt de acord).

SURSA: Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR, sectia Cancelarie, Dosar nr. 111/1974, ff. 59 – 60.

 

”Acordarea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian dovedeşte că aici se formase un puternic nucleu de cetăţeni romani, unii colonizați probabil încă de pe timpul lui Traian,  altii așezați după aceea”, arăta municipalitatea în 2017. ”Napoca este un oras civil prin excelență, înflorirea lui se datorează, în primul rând, poziției sale geografice, oraşul fiind situat în mijlocul unui teritoriu agricol fertil și la intersecția mai multor drumuri. În afară de drumul imperial, care venea de la Potaissa și continua spre nord, la Porolissum, un drum pornea de aici spre castrul de la Gilău și mai departe spre cel de la Bologa, pe Crișul Repede, iar altul cobora pe Someșul Mic în jos până la castrul de la Gherla şi la castrele de
pe Someș. Napoca este orașul unor bogați proprietari de pământ, dar și un centru meşteşugăresc de mare însemnătate. Aici îşi avea reşedinţa procuratorul Daciei Porolissensis. Pe timpul lui Marcus Aurelius (161-180) sau, cel mai târziu, în vremea lui Commodus (180-192), orașul e ridicat la rangul de colonia, după cum rezultă din numele Colonia Aurelia Napocensis, atestat de inscripții.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu