Tarnița – Lăpuștești, „proiectul de suflet” și resuscitat de Burduja, a eșuat din nou: Licitația pentru studiul de fezabilitate a fost anulată
EconomieTop News by Actual de Cluj - ian. 05, 2024 3 218
Proiectul vechi de 50 de ani privind construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, rostogolit de la o guvernare la alta, a eșuat din nou. Licitația pentru un nou studiu de fezabilitate, lansată în luna octombrie anul trecut, a fost anulată, potrivit datelor de pe SEAP, în condițiile în care termenul limită de depunere a ofertelor a fost 27 decembrie 2023. Ministrul Sebastian Burduja spunea despre Tarnița că este proiectul său de suflet și se lăuda că sunt mulți investitori interesați, inclusiv mari companii precum EDF din Franţa şi Itochu din Japonia.
Potrivit explicației de pe SEAP, „această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor niciunul dintre ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”, arată hotnews.ro.
Licitația fusese lansată de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), companie controlată de Ministerul Energiei, valoarea estimată a contractului fiind de 17,5 milioane de lei. „Este o promisiune respectată a mandatului meu”, spunea Burduja când a fost lansată licitația.
La nivelul anului 2030, exista perspectiva dezvoltării și a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de pana la 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore. Stocajul energiei electrice este considerat în literatura de specialitate“ a-6-a dimensiune” a unui sistem energetic, alături de sursele de energie, producere, transmisia, distribuția și consumul.
În funcție de design și caracteristici, stocarea energiei electrice asigură aprovizionare în momente de mare cerere – de exemplu datorită variațiilor sezoniere – și contribuie la funcționarea pieței energiei electrice, asigurând flexibilitate pe termen scurt.
Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW.
Nici măcar reprezentanții statului nu credeau în acest proiect costisitor. HotNews.ro a prezentat în noiembrie 2013, în exclusivitate, o înregistrate a ședinței Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica, în care s-a vorbit exact despre viabilitatea proiectului. Remus Borza, pe atunci președintele CS al Hidroelectrica, spunea celorlalți membri din Consiliu, că nu există investitori nebuni care să finanțeze proiectul și că indicatorii sunt „proști toți”.
„E clar că pe avionele astea doar chinezii pot să intre la finanțare, că restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt proști toți, de aceea nimeni nu-i scoate pe masă. Este ca și în aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt proști. Sigur că mulți vor să rămână în istorie cu o ctitorie, așa cum Ștefan cel Mare a rămas cu mănăstirile, alții vor să rămână cu Tarnița. Dar nu credem în fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem în măsură acum să ne pronunțăm, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastră”, spunea Remus Borza, cel care a fost demis recent din funcția de consilier onorific al premierului, după doar o săptămână de la numire, pentru că a vorbit despre necesitatea restructurării aparatului bugetar.
De altfel, chiar au existat discuții cu niște companii chineze pentru realizarea proiectului, cu Gezhouba Corporation si Sinohydro, însă chiar și interesul lor s-a stins rapid.
Construcţia centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti e estimată să coste peste 1,45 miliarde de euro. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1000 de megawaţi şi o capacitate a bazinului de 10 milioane de metri cubi de apă.
Varianta construirii hidrocentralei datează încă de acum aproape o jumătate de secol, din 1975, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice a elaborat studiile de amplasament şi de schemă pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în România. Dintre cele 17 locaţii favorabile reţinute după cercetări, în 1988 opţiunile s-au restrţns pentru bazinul Someşului Cald. Cea mai favorabilă variantă din punct de vedere hidrologic şi geologic a fost cosniderat lacul de acumulare Tarniţa.
Citește și:
Cine e SAPE ?
Este dezamăgitor să vedem că proiectul Tarnița-Lăpuștești, cu o istorie de peste 50 de ani, întâmpină încă dificultăți și eșecuri repetate. Anularea licitației pentru studiul de fezabilitate marchează un alt pas înapoi în realizarea acestei inițiative importante. Acest caz subliniază dificultățile în derularea proiectelor de infrastructură mari în România și necesitatea unei abordări mai eficiente și transparente în managementul acestora.
Despre proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, cu lac de acumulare prin pompaj, se discută de foarte multă vreme. In principiu proiectul pentru hidrocentrala Tarniţa – Lăpuşteşti din Judetul Cluj constă in construirea la altitudine a unui lac de acumulare prin pomparea apei din râul Somesul Mic in vecinătatea hidrocentralei actuale de la Tarniţa. Astfel, in timpul noptii când cererea de electricitate este scăzută iar pretul acesteia este redus din cauza că centralele termoelectrice si nuclearo-electrice produc energie continuu, acest nou tip de hidrocentrală va utiliza electricitate ieftină pentru pomparea apei in lacul respectiv, urmând ca in timpul zilei să folosească această apă acumulată pentru generare de electricitate pe sistemul hidro. Este un mod de acumulare a surplusului de energie electrica produs noaptea prin transformarea ei in hidroenergie, care apoi sa fie retransformată in energie electrică pentru satisfacerea cerintelor crescute de electricitate din timpul zilei.