Ministrul Energiei: proiectul de la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești e unul ”de demnitate națională ” și ”îl vom face”, după decenii în care s-a discutat de acesta, încă din vremea comunismului
EconomieTop News by Actual de Cluj - aug. 09, 2023 0 359
Ministrul Energiei: proiectul de la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești e unul ”de demnitate națională ” și ”îl vom face”, după decenii în care s-a discutat de acesta, încă din vremea comunismului.
”Într-un termen foarte scurt, un număr de 12 companii puternice din țară și din străinătate au răspuns apelului SAPE în cadrul consultării de piață privind studiul de fezabilitatea pentru investiția de la Tarnița-Lăpuștești. Salut nivelul extraordinar de interes manifestat și decizia SAPE de a prelungi consultarea cu încă două săptămâni, pentru a putea avea cât mai multe date utile”, a anunțat ministrul Sebastian Burduja. ”Tarnița-Lăpuștești este un proiect strategic pentru sistemul energetic românesc și o chestiune de demnitate națională. Îl vom face”, adaugă el.
La nivelul anului 2030, exista perspectiva dezvoltării și a altor tehnologii pentru stocarea energiei, de tipul acumulatorilor, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de pana la 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore. Stocajul energiei electrice este considerat în literatura de specialitate“ a-6-a dimensiune” a unui sistem energetic, alături de sursele de energie, producere, transmisia, distribuția și consumul.
În funcție de design și caracteristici, stocarea energiei electrice asigură aprovizionare în momente de mare cerere – de exemplu datorită variațiilor sezoniere – și contribuie la funcționarea pieței energiei electrice, asigurând flexibilitate pe termen scurt.
Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW.
Ofertele au putut fi depuse până ieri la ora 12, dar perioada a fost prelungită.
Nici măcar reprezentanții statului nu credeau în acest proiect costisitor. HotNews.ro a prezentat în noiembrie 2013, în exclusivitate, o înregistrate a ședinței Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica, în care s-a vorbit exact despre viabilitatea proiectului. Remus Borza, pe atunci președintele CS al Hidroelectrica, spunea celorlalți membri din Consiliu, că nu există investitori nebuni care să finanțeze proiectul și că indicatorii sunt „proști toți”.
„E clar că pe avionele astea doar chinezii pot să intre la finanțare, că restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt proști toți, de aceea nimeni nu-i scoate pe masă. Este ca și în aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt proști. Sigur că mulți vor să rămână în istorie cu o ctitorie, așa cum Ștefan cel Mare a rămas cu mănăstirile, alții vor să rămână cu Tarnița. Dar nu credem în fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem în măsură acum să ne pronunțăm, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastră”, spunea Remus Borza, cel care a fost demis recent din funcția de consilier onorific al premierului, după doar o săptămână de la numire, pentru că a vorbit despre necesitatea restructurării aparatului bugetar.
De altfel, chiar au existat discuții cu niște companii chineze pentru realizarea proiectului, cu Gezhouba Corporation si Sinohydro, însă chiar și interesul lor s-a stins rapid.
Construcţia centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti e estimată să coste peste 1,45 miliarde de euro. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1000 de megawaţi şi o capacitate a bazinului de 10 milioane de metri cubi de apă.
Varianta construirii hidrocentralei datează încă de acum aproape o jumătate de secol, din 1975, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice a elaborat studiile de amplasament şi de schemă pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în România. Dintre cele 17 locaţii favorabile reţinute după cercetări, în 1988 opţiunile s-au restrţns pentru bazinul Someşului Cald. Cea mai favorabilă variantă din punct de vedere hidrologic şi geologic a fost cosniderat lacul de acumulare Tarniţa.
Citește și:
Ce se discuta acum aproape un deceniu:
