Telenovela hidrocentralei de la Tarnița, episod nou: ce își asumă societatea care caută investitori, în 2014

Consiliul de Administraţie al Societăţii Hidro Tarniţa SA s-a întâlnit cu ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, pe care l-a informat că echipa de consultanți Deloitte a livrat 17 dintre cele 20 de sarcini contractate.

Ce nu a livrat încă Deloitte sunt etapele privind derularea propriu-zisă a licitaţiei internaţionale pentru selectarea unui investitor şi negocierea cu acesta a unui Acord de Investiţii. Consiliul de Administraţie al Hidro Tarniţa SA, condus de președintele Elena Popescu, cea care este și șef al  Direcţiei Generale de Energie şi Mediu din cadrul Departamentului pentru Energie, şi-a asumat în faţa ministrului delegat pentru Energie implementarea unui plan de acţiuni, până în 15 decembrie. Planul prevede ca în 30 de zie CA al Hidro Tarniţa SA să identifice soluţia legală şi financiară optimă pentru realizarea documentaţiilor de licitaţie, lansarea şi derularea procedurilor de licitaţie internaţională în vederea selectării unui investitor în finanţarea hidrocentralei de la Cluj.

Licitaţia urmează a fi pregătită preponderent pe baza utilizării documentaţiilor existente, deja plătite în trecut de către Hidroelectrica SA, fără ca societatea de proiect să mai angajeze noi costuri suplimentare prin contractarea unor servicii de consultanţă sau studii care să mai fi fost executate şi în trecut, dacă acestea există şi pot fi utilizate ca atare, din punct de vedere juridic, sau tehnico-economic.

Societatea Hidro Tarniţa SA va finaliza până în 30 iunie împreună cu Hidroelectrica SA procedurile pentru predarea – primirea tuturor documentaţiilor proiectului, inclusiv a studiului de fezabilitate actualizat. „, spune directorul general al societății, Dan Cârlan. El spune că nici un alt tip de tehnologie disponibilă în România nu este capabilă să realizeze acest transfer temporal de resurse energetice, ceea ce atrage o funcţionare aritmică, poluantă, cu uzură mărită şi cu costuri excesive pentru producătorii de energie electrică tradiţionali (termo, hidro) precum şi riscuri majore pentru sistemul energetic național, din cauza fluctuaţiilor mari de producţie sau consum. „Asistăm în ultimul timp la o serie de atacuri publice, discreditări şi la o anumită ostilitate punctuală la adresa proiectului sau a societăţii de proiect, ceea ce ne provoacă, firesc, un anumit disconfort. Pe de altă parte, aceste atacuri certifică implicit viabilitatea proiectului Tarniţa în piaţă, faptul că acesta este receptat ca un mare pericol pentru concurenţii din piaţa serviciilor tehnologice de sistem, concurenţi care înţeleg deja că proiectul se va realiza şi că dânşii vor pierde o felie importantă din această piaţă, în beneficiul consumatorului final”, mai spune Cârlan.

Consiliul de Administraţie îşi asumă public faptul că, până în 15 decembrie, societatea de proiect trebuie să fie în posesia unei soluţii clare cu privire la viabilitatea proiectului Tarniţa – Lăpuşteşti

Societatea Hidro Tarniţa SA a fost înfiinţată în 1 noiembrie 2013 și este compania de proiect pentru realizarea Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti. În consecință firma va prelua de la Hidroelectrica SA toate studiile, avizele, documentaţiile tehnico – economice şi lucrările pre – proiect executate de către aceasta în decursul timpului în legătură cu dezvoltarea proiectului CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti, precum şi toate drepturile decurgând din calitatea de titular al acestui proiect investiţional.

Construcţia centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti e estimată să coste peste 1,45 miliarde de euro. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1000 de megawaţi şi o capacitate a bazinului de 10 milioane de metri cubi de apă.

Varianta construirii hidrocentralei datează încă de acum 39 de ani, din 1975, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice a elaborat studiile de amplasament şi de schemă pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în România. Dintre cele 17 locaţii favorabile reţinute după cercetări, în  1988 opţiunile s-au restrţns pentru bazinul Someşului Cald. Cea mai favorabilă variantă din punct de vedere hidrologic şi geologic a fost cosniderat lacul de acumulare Tarniţa.

Nici un comentariu

Actual de Cluj