Ministrul Energiei reșapează proiectul „mamut” din Cluj al hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești/Analiză și studiu de fezabilitate pentru relansarea proiectului
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - iul. 31, 2023 0 261
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat, în 31 iulie că a cerut o analiză şi un studiu de fezabilitate în privinţa proiectului de investiţii referitor la hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa Lăpuşteşti, menţionând că nu e prima dată când România încearcă să facă acest proiect, dar acum „a venit timpul lui”. Investiția anunțată din 2014 era estimată la 1 miliard de euro iar statul miza pe investitori privați care să realizeze investiția.
„În ceea ce priveşte Ministerul Energiei, noi ne-am asumat un program ambiţios de sprijinire a investiţiilor în infrastructura energetică a României şi, probabil, cel mai important proiect pe care România avea datoria să îl facă de acum 40 de ani sau mai bine de atât este Tarniţa Lăpuşteşti. Este vorba de o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj care rezolvă mai multe probleme, în principal – nevoia de echilibrare a sistemului energetic. Pe înţelesul tuturor: avem două lacuri la Tarniţa şi Lăpuşteşti, unul plasat mai sus decât celălalt. Atunci când avem nevoie de producţie în sistem, apa din lacul de sus trece prin turbine şi produce energie electrică. Atunci când avem excedent de producţie, activăm pompele din lacul de jos şi, practic, urcăm apa în lacul de sus şi astfel reîntregim potenţialul acestei hidrocentrale. E un proiect ambițios. Vorbim de, probabil, o valoare de un miliard de euro, aproximativ, o putere instalată între 500 de MW şi 1 GWatt, probabil, patru turbine. Şi ceea ce am făcut este să punem în consultare publică o analiză şi, sigur, un studiu de fezabilitate la nivelul anului 2023. Nu e prima dată când România încearcă să facă acest proiect, dar acum toate elementele sunt că a venit timpul lui”, a declarat Burduja, după şedinţa conducerii PNL din 31 iulie, citat de agerpres.ro.
Burduja a mai spus că mesajul de la Banca Europeană de Investiţii este că acesta reprezintă „exact genul de proiect pe care România trebuie să-l facă”.
„Vorbim de energie verde, vorbim de un proiect care sprijină echilibrarea sistemului energetic naţional. Un studiu de fezabilitate serios pe care noi îl putem termina în termen de un an de zile, cu siguranţă investitorii vor veni. Şi avem şi posibilitatea de fonduri europene din fondul pentru modernizare”, a mai spus ministrul.
Istoria proiectului din Cluj văzut ca vital pentru sistemul energetic din România
Potrivit economica.net, construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești cu o putere instalată de 1.000 MW presupunea o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro. Proiectul hidrocentralei prevedea că aceasta ar fi fost construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.
Încă din 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitoriii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Ulterior, timp de doi ani, până în vara lui 2016, Hidro Tarnița (societate înființată de stat pentru a gestiona proiectul și ulterior dizolvată) a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei. S-au arătat interesate trei consorții chineze, dar, în 2017 Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.
în 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a discutat cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat.
În 2020, minisrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului. „Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, spunea atunci Popescu, care menționa că proiectul va fi scos din strategia energetică a României.
Totuși, în iulie 2021, apărea “pe surse” informația că patru companii din Coreea de Sud, nume mari, printre care Hyundai și divizia din Coreea a General Electric au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului. Nimic nu a avansat însă, arată aceeași sursă.
