În lupta cu „arhitectura de import”: unde găsiţi meşteri locali pentru şantiere în Cluj?
EconomieTop News by Kristina Reştea - apr. 06, 2019 0 1014
Un dulgher în Floreşti, un pietrar în Cluj-Napoca, un zidar în cartier. Dacă aveţi în plan demararea unui şantier, găsiţi meşteri chiar în Cluj. De câteva zile, meşterii sunt şi pe hartă, printr-un proiect al Ordinului Arhitecților din România, prin grupul de lucru RURAL. Harta meșterilor din domeniul construcțiilor s-a lansat în 4 aprilie 2019, chiar în Parlamentul European din Bruxelles. Asta în contextul în care specialiştii spun că peisajului cultural agresat de „arhitectura de import”.
Ordinul Arhitecților din România, prin Grupul de lucru RURAL, a lansat pe data de 4 aprilie 2019 la Parlamentul European din Bruxelles Harta meșterilor din domeniul construcțiilor, rezultatul proiectului Strategic Prioritar finanțat din Timbrul Arhitecturii – „Cartarea meseriilor tradiționale și emergente și a produselor derivate din domeniul construcțiilor din România”. Harta vine în întâmpinarea Ghidurilor de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural. Dacă acestea din urmă răspund la întrebarea ’’Cum construim?’’, harta va răspunde la întrebarea “Cu cine construim?”, spun reprezentanţii OAR.
Clujul e reprezentat pe hartă cu mai mulţi meşteri. Lazăr Pop e dulgher, lemnar şi zidar în Floreşti. Dragoş Dinu e pietrar, dulgher / lemnar, zidar. „Activitatea o desfășor pe raza județului Cluj, dar și în afara țării când este cazul , având la bază şcoala profesională și liceul. Mă ocup și de restaurări și încerc să transmit aceasta meserie mai departe prin fiul meu și alți doi ucenici”, menţionează Dragoş Dinu. Marius Bodea e zidar, tencuitor și zugrav, cu diplomă de şcoală profesională. Gabriel Ghingheli lucrează cu piatră prelucrată, travertin, marmură şi granit. În secţiunea Şcoli de Vară, figurează în Cluj fundaţia Transylvania Trust, care organizează cursuri de specializare în reabilitarea patrimoniului construit din anul 1999. Din anul 2001, acestea se desfăşoară la Castelul Bánffy din Bonţida. Scopul este promovarea excelenţei în reabilitarea patrimoniului construit, în mod specific specializarea în meseriile tradiţionale din domeniul construcţiilor, care pot fi utilizate atât la lucrările de reabilitare, cât şi la întreţinerea clădirilor istorice
„Arhitectura de import”
Proiectul are ca „un prim scop educativ familiarizarea arhitecților, a beneficiarilor proiectelor de arhitectură și a publicului larg cu tehnica de producere a materialelor tradiționale și a celor derivate din acestea. Pe termen lung, proiectul urmărește protejarea arhitecturii tradiţionale a satelor și a peisajului cultural agresat de „arhitectura de import” şi ameliorarea colaborării dintre proiectant şi executanţi, relaţie care a suferit în urma desfiinţării şcolilor de meserii; aceasta înseamnă un plus de experienţă şi pentru executanţi, dar şi pentru arhitect. Totodată, proiectul sensibilizează o comunitate locală în privinţa valorii propriului patrimoniu și a necesității îmbunătățirii confortului de locuire prin folosirea/refolosirea resurselor locale”, explică arhitecţii.
Aceştia consideră că necesitatea repertorierii meșterilor și a produselor lor reprezintă o prioritate de maximă importanță pentru România în contextul creșterii exponențiale a pieței construcțiilor, atât în domeniul restaurării și amenajării clădirilor tradiționale, cât și în domeniul arhitecturii ecologice de secol XXI. „În domeniul restaurării și conservării patrimoniului arhitectural, care, la nivel european reprezintă 27% din piața construcțiilor, decizia de folosire a anumitor materiale este direct legată de posibilitatea de execuție din partea meșterilor și a disponibilității materialelor și produselor locale, fapt care se răsfrânge în mod direct asupra soluțiilor propuse prin proiectele de arhitectură”, spun reprezentanţii OAR.
Comisia Europeană a aprobat în noiembrie 2017 un raport în priviința politicilor în domeniul patrimoniului și a meșteșugurilor tradiționale și emergente care să stea pe viitor la baza acțiunilor tuturor actorilor implicați în domeniul patrimoniului (public, elaboratori de politici, mediatori si specialisti). La elaborarea acestui document a participat inclusiv un membru al Grupului de lucru RURAL al OAR. România este prima țară care implementează acest proiect prioritar în baza raportului Comisiei Europene.
Sunt două ţinte principale: cartarea meseriilor tradiționale și emergente și a produselor derivate ale acestor, dar şi cartarea școlilor de vară – promovarea pregătirii transdisciplinare prin învățarea meseriilor de către specialiștii care le utilizează în proiectele lor după principiul hands on training. Echipa de proiect e coordonată de arh. Eugen Vaida.
Printre cei care construiesc noile case de la ţară există o apetenţă pentru materialele de pe piaţă în detrimentul celor produse la nivel local, atrăgea atenţia arhitectul Horaţiu Răcăşan, curatorul secţiunii Rural în cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură şi unul dintre cei care au lucrat la noile ghiduri pentru construirea în mediul rural. „Această practică nu face decât ca cei care proiectează să fie killerii micilor meseriaşi. Când se face o casă trebuie gândit cui dai de lucru, ce impact are asupra satului, pe cine vei scoate de pe piaţă, ce faci din punct de vedere al sănătăţii locuinţei. Se poate şi fără polistiren, există soluţii în mediul rural şi trebuie creată cererea. Este responsabilitatea arhitectului să lămurească beneficiarul, să-i spună: vezi că este prea mare casa, te va costa foarte mult întreţinerea că vei schimba acoperişul în nişte ani, că nu trebuie să pună polistiren”, a spus Răcăşan.
Vezi şi:
Casa de la ţară. Exemple de „aşa DA” şi „aşa NU” de pe dealurile Clujului
Foto sus: curs restaurare, Castel Banffy Bonţida, FB
