Au decis să anunţe altfel intrarea în Cluj-Napoca, aşa că, după nişte tentative eşuate, primăria şi reprezentanţii asociaţiei care gestionează candidatura oraşului la titul de Capitală Culturală Europeană 2021 au lansat un concurs (procedură solicitată de ani de zile din rândul arhitecţilor pentru proiectele şi spaţiile publice, dar practică încă rară la primăria Cluj-Napoca). În urma acestuia s-ar aştepta să apară soluţiile potrivite pentru pentru marcarea vizuală a porților de intrare în Cluj-Napoca, dar și pentru instalarea de suporturi de afișaj în interiorul orașului. Juriul a decis câştigătorul, dar primăria nu a anunţat încă rezultatele concursului. În aşteptarea anunţului oficial, vă prezentăm câteva impresii din rândul „juraţilor” şi ce spun cei care au pregătit concursul.

Amintim că 13 echipe au depus propuneri pentru concursul lansat de primărie pentru marcarea vizuală a porților de intrare în Cluj-Napoca, dar și pentru instalarea de suporturi de afișaj în interiorul orașului. Dintre acestea, „Turnul cultural” este propunerea selectată de juriul concursului, potrivit informațiilor Actualdecluj.ro. Un „schelet”-turn care lasă să se întrevadă o scară interioară și care poate fi folosit și ca suport pentru expoziții ar urma să afișeze salutul de intrare în Cluj-Napoca. Rezultatul concursului trebuia anunat la final de februarie, potrivit primelor date, dar acesta nu a fost încă făcut public. La nivelul administrației locale s-ar fi luat în considerare și varianta ca premiile anunțate pentru locurile 2 și 3 să nu se mai acorde, au fost informaţi, neoficial, unii dintre cei implicaţi în proces. Asta deși aceasta a fost formula în care a fost lansat concursul, primăria angajându-se să recompenseze financiar cele mai bune idei intrate în concurs.

Citeşte şi

S-a ales propunerea câștigătoare pentru porțile orașului. Cum ar putea saluta Cluj-Napoca

Cum s-au văzut planşele din juriu

„Din păcate, unele propuneri au fost descalificate, pentru că nu au respectat toate criteriile impuse. Au fost câteva idei foarte interesante. Am avut bucuria să văd câteva abordări mature şi foarte interesante vizual. Nu am competenţe în domeniul urbanismului, pe mine m-a interesat partea vizuală. În ceea ce priveşte signalistica şi publicitatea în mediul urban, la noi, nu doar în Cluj, e haos. Eu sunt pentru o abordare mai „nemţească” în acest subiect. Şi chiar am văzut câteva propuneri foarte coerente şi nişte soluţii elegante”, spune regizorul Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional Transilvania (TIFF), membru al juriului de concurs.

Propunerile din „runda” nouă de concurs au fost „mult mai coerente şi mai aplicabile decât prima dată”, potrivit directorului Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu. „S-a văzut că cei care au fost interesaţi de acest concurs şi au depus proiecte au învăţat şi ei din prima ediţie”, spune Moroşanu.

Citeşte şi

FOTO. Se pun semne la intrarea în oraș. Cum arată “salutul” de Cluj în propunerile arhitecților

Preşedintele OAR Transilvania: temă cu necunoscute. Aşa că: „mai e mult de lucru”

“Sunt idei care se pot realiza la un nivel profesional acceptabil”, e concluzia arhitectului Szabolcs Guttmann, președintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România. În ciuda faptului că tentativa anterioară de a realiza un concurs a eșuat, varianta actuală în care s-a lansat competiția a venit cu foarte puține modificări, a constatat Guttmann. „La prima lansare s-a constatat că erau multe necunoscute, așa că acum normal ar fi fost ca tema să devină mult mai clară și mai pragmatică. În proporție de 95% tema a fost aceeași. Și juriul a fost aproape același. În acest context putea să fie din nou o problemă cu participarea. Dacă se repetă aceeași temă, concursul putea să fie un mare eșec. Nu s-a refăcut tema, iar conceptul a fost același. Totuși, participarea a fost bună, de această dată”, mai spune Guttmann.

„Ca dovadă că tema nu a fost suficient de clar formulată, majoritatea participanților nu au înțeles-o. Cele șase intrări în oraș erau date destul de exact. La fața locului, lucrurile sunt problematice, există elemente parazitare, trebuie propuse intervenții concrete în acele locații. Un singur proiect s-a „așezat” întocmai. Apoi, lipsește analiza locațiilor din interiorul orașului. Nu au fost localizate zonele în care se va face publicitate decât generic. Avem o problemă aici. După semnarea contractului va trebui să se facă o analiză urbanistică serioasă, să se propună locații, care să fie avizate. În mod normal gândești un panou dacă îi știi locația. S-a discutat despre Bulevardul Eroilor. Bun, dar aici e o problemă majoră: câte panouri? în ce grupare?”, a atras atenţia Guttmann. „Dincolo de asta, au fost soluții ce propun o imagine contemporană și adevată. Dar mai e mult de lucru de aici încolo. E foarte important cum vor fi gestionate lucrurile și de acum înainte. Cineva trebuie să vegheze cap-coadă. Și după „coadă”: ce fel de afișaj va apărea, unde, cât stă”, a subliniat Guttmann.

Consultă AICI regulamentul de concurs.

Ce spune „scriitorul” temei

„Noi, cei de la Altart, am propus primăriei proiectul de sistem integrat de comunicare în oraş acum 3 ani. Am reluat propunerea când am început să lucrăm pentru proiectul de Capitală Culturală Europeană. Componenta cu intrările în oraş e doar o treime a proiectului”, subliniază Szakats Istvan, cel care a scris tema, alături de echipa Capitalei Culturale. Cât despre „neclarităţile” de temă, acesta subliniază că au fost date exemple concrete de locaţii posibile. „Dar, mai ales dacă e vorba de interiorul oraşului, mi s-ar părea jignitor să arăt „Eroilor colţ cu Platanilor”. Sunt enumerate CATEGORII de locaţii. Mi se pare că am fi jignit inteligenţa şi creativitatea arhitecţilor dacă îi limitam la un set de coordonate GPS”, spune Szakats. Între tema actuală şi tema concursului eşuat s-au produs modificări de „nuanţă”, spune elaboratorul temei. „Au fost nuanţări. Modificări majore nu. Asta deoarece nivelul sugestiilor, a feedbackurilor de la arhitecţi nu impunea modificări majore. Concret, atunci erau 3 arhitecţi, care au spus la prima tură că ar vrea tema mai bine articulată. iar sugestiile concrete au fost incluse. Spre exemplu, în această a doua versiune, categoriile sunt mai clar conturate”, spune Szakats.

Juriul şi premiile promise

Concursul primăriei se numește generic Servicii de proiectare pentru obiectivul – intrările orașului – concurs de idei pentru un sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca. Procedura de acum vine după două inițiative similare (una a primăriei și cealaltă a Asociației Cluj-Napoca 2021) care au eșuat, iar primăria a decis să schimbe regulile concursului. Așa că a cerut echipe care să aibă în componență un arhitect cu drept de semnătură, iar tema de concurs ia implicat crearea unui sistem complex de afișaj la cele șase intrări în oraș în conexiune cu orașul și cartierele. Juriul a fost format din Radu Munteanu, Ligia Subțirică, Ioan Solovăstru, Szabolcs Guttmann, Mihaela Agachi, Tudor Giurgiu, Iona Sbârciu, Florin Moroșanu și Romulus Zamfir. Premiul I este estimat la 100.000 de lei și reprezintă contractul de proiectare pe care câștigătorul îl va încheia, conform legii, cu primăria. Premiul doi este de 12.000 lei iar premiul III de 8.000 lei. Contravaloarea premiilor va fi asigurată din bugetul local al lui 2015. De asemenea, costurile de execuție vor fi susținute tot de administrația locală.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.