Închide

Ia reînvie la Cluj: cum a ajutat o colecție de cămăși vechi ținute la naftalină la renașterea iei românești

Actualitate by Actual de Cluj - iun. 24, 2016 0 661

Ii țesute manual de femei din categorii sociale dintre cele mai diverse din țară, dar și din Republica Moldova, strânse în șezători virtuale, pot fi admirate de azi la Cluj, într-o expoziție care pune în oglindă cămăși femeiești autentice din perioada interbelică ori mai vechi, cu replicile lor actuale.

 

Expoziția a fost deschisă în această după-masă la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca și include, pentru a doua oară în decenii, o selecție din colecția de sute de exemplare donate de Eliza Brătianu și Sabina Cantacuzino muzeului din Cluj. Acum colecția e îmbogățită de o mulțime de ii țesute între Sânzienele de anul trecut, când colecția a fost scoasă de la naftalină, și Sânzienele din acest an; ce au în comun aceste ii țesute în acest interval e faptul că spre deosebire de ceea ce era cunoscut de mulți ca „ie românească”, termen ce nu există, acestea evidențiază trăsăturile caracteristice ale cămășilor femeiești din diverse ținuturi din România istorică, inclusiv de dincolo de Nistru.

În 1934 Eliza Brătianu și Sabina Cantacuzino – soția și, respectiv, sora marelui om de stat Ionel I. C. Brătianu – au donat Muzeului Etnografic al Ardealului o colecție de nu mai puțin de 191 de piese de port, în cea mai mare parte ii, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea –începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România. Acestea au fost expuse anul trecut, tot de Sânziene, și au devenit o sursă de inspirație pentru cămășile expuse în acest an, țesute de entuziaste din toate zonele țării.

Câteva imagini de la expoziția deschisă azi:

Directorul muzeului, Tudor Sălăgean, vă spune de ce merită să vedeți expoziția:

Prezentarea oficială a expoziției:

 

În cadrul portului tradițional românesc femeiesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală: a păstrat de-a lungul unei perioade lungi elemente arhaice (elemente de croi, tehnici de decorare, ornamentică); a marcat apartanența comunitară printr-o unitate structurală și decorativă clară în cadrul diferitelor zone etnografice; a evidențiat în cel mai înalt grad (prin calitatea materialelor și a execuției) statutul social-economic și personalitatea purtătoarei. Numită local ie, cămeșe, spăcel, ciupag etc., ea a intrat în conștiința publică cu prima denominație, devenită generică.

În ultimii ani, remarcăm o revitalizare a acestei piese de vestimentație în noi ipostaze, grupurile „de acțiune” formate pe rețelele de socializare, șezătorile organizate în diferitele orașe ale țării întrunesc mii de persoane interesate, pasionate de frumos, de trecut, multe dintre ele confecționându-și propriile ii.

Anul acesta, cu ocazia Zilei Universale a Iei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei vernisează în data de 24 iunie, ora 13, o expoziție care abordează, în paralel, problema respectării statutului piesei originale de port și problema cultivării tradiției în costum prin replici și piese de inspirație tradițională. Pe lângă cămășile originale, de mare vechime, din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, publicul vizitator va avea ocazia să vizioneze pentru prima oară și o selecție de cămăși femeiești realizate în prezent, de către persoane provenind din medii profesionale foarte diferite, având însă ca numitor comun pasiunea pentru ie, curiozitatea și tenacitatea în lucru.

Piesele expuse în cadrul expoziției oferă vizitatorilor o incursiune în timp și spațiu și, în același timp, o experiență estetică memorabilă.

Expoziția va fi deschisă în perioada 24 iunie-17 iulie 2016, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21.

Citește și:

Reportaj de Sânziene. În căutarea iiei pierdute, cu regine, tovarășe și doamnele zilelor noastre

Credeai că știi ce e portul popular românesc? “Costumul popular nu mai există, nu e viu” – sau cum a murit ia românească înainte să fie populară

Nici un comentariu

Scrie un comentariu