Reportaj de Sânziene. În căutarea iiei pierdute, cu regine, tovarășe și doamnele zilelor noastre
ActualitateReportajTop News by Kristina Reştea - iun. 25, 2015 0 838
Reginele Elisabeta și Maria îmbrăcau adesea costum tradițional românesc și, de la nivel regal, interesul pentru portul tradițional s-a extins la alte doamne din înalta societate. Colecțiile Sabinei Cantacuzino și a Elizei Brătianu pot fi văzute acum la Cluj, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, într-o expoziție vernisată ieri, de Ziua Iei și a Sânzienelor. În zilele noastre, multe dintre doamne au venit gătite cu trimitere la tradiție și nici măcar nu trebuie să fie Ziua Iei ca să vezi trendul: există comunități pe Facebook care promovează „la blouse roumaine” și poze cu VIP-uri de Hollywood sau cu românca fotomodel (/actrița) Mădălina Ghenea purtând ii pe covor roșu. De 24 iunie, ca să vezi ii la muzeu, trebuie să te strecori printre fete în costume populare și cămăși tradiționale, printre coronițe de sânziene și telefoane mobile.
În drum spre Muzeul Etnografic, unde e vernisaj de expoziție și activități legate de ziua iei, dai mai întâi de dansuri populare în stradă. Chiar în Piața Unirii, lumea e adunată la cântec, joc și pozat/filmat. Te mai uiți la o vitrină de pe Memo, în care un manechin afișează ceva ce aduce a interpretare de ie și apoi ajungi în curtea muzeului, populată cu standuri, ii și producătoare de ii. De la 45 de lei la peste 350, prețurile sunt de multe feluri, la fel și „creațiile”.
Previziune pentru piața în care e cool să fii tradițional: ” Maxim doi ani îi dau iei românești”
Marioara Șaitiș e de 37 de ani educatoare, profesează încă în Bedeciu, iar „creația” de ie e încă un hobby, cu mici pași înspre ideea de afacere și testare a pieței. Lucrează la o ie 3 zile și își vinde produsele cu 120-150 de lei. Ca să ajungă mai ușor la tineri, a adaptat modelul tradițional. Le și zice așa: avem deci „ii moderne”. „Am început să lucreze de când eram mică, dar în acest stil în care lurez acum, doar din această iarnă. Eu am început cu ii, am trecut la catrință, am experimentat, am văzut că iese, așa că am încercat și altceva; apoi am trecut la șervețele pentru mesele festive, pe care le-am conceput cu tematică. Din această iarnă mi-am conceput iile moderne. Am păstrat croiul și am trecut la modernism, în ideea ca produsele să se poată purta și de tineret mai cu plăcere. Motivul e altfel, lungimea e potrivită pentru a fi purtată la blugi. Dantela e lucrată de mână, am adăugat șnurulețe care să se asorteze. Ideea cu modificarea lungimii mi-a venit de la un cumpărător care a cerut asta”, spune Marioara Șaitiș.
Doamna cu stand în curtea muzeului e încă educatoare, dar spune că vânzarea de ii ar putea merge și ca afacere, în contextul în care interesul pentru astfel de produse a crescut mult în această perioadă. „Eu în această idee am ieșit pe piață în primăvară. Merge și ca business. Tineretul care a cumpărat până acum nu a pus problema negocierii prețului. Doar la Zilele Clujului am mai fost și am vândut destul de bine, după părerea mea. Nu am pagină de Facebook, pentru că deocamdată eu fac asta ca hobby, ca începătoare, datorită doamnei Gavriș (Elvira Gavriș, creatoare populară tot din Bedeciu, n.red.), am intrat și în Asociația Meșterilor Populari. Doamna Gavriș are site, are cărți de vizită. Poate că voi extinde și eu activitatea, mai am doi ani până ies la pensie și apoi mă voi ocupa de asta”, spune doamna educatoare. „Tineretul în general cumpără. Ia românească se poartă de cel puțin 2 ani, s-a promovat acum mai mult, tinerilor le place să le poarte. Eu am vândut unor cumpărători care au vrut să le facă cadou unor membri din familie plecați peste hotare”, adaugă ea, întrebată despre piață. Cu toate acestea, despre viitorul iei ca business viziunea nu e prea optiimistă. „Sincer, cred că e un moment, acum. Maxim doi ani îi dau iei românești, ca temă de afacere. Acum cred că e punctul culminant”, spune doamna.
Reginele, tovarășele și… noi
Nu mai continuăm însă calculele de piață, fiindcă, sus, în muzeu, se deschide expoziția care ne duce departe în trecut. Dar putem vorbi tot de modă. În anul 1934, doamnele Eliza Brătianu și Sabina Cantacuzino – soția și, respectiv, sora omului de stat Ionel I. C. Brătianu – au donat Muzeului Etnografic al Ardealului o colecție de excepție, cuprinzând 191 de piese de port, în cea mai mare parte ii, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea –începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România. Pe acestea le vedem acum, explicate în planșe, la Muzeul Etnografic.
„Toate doamnele din înalta societate, inclusiv reginele, Regina Maria, regina Elisabeta, toate aveau colecții. Și le purtau. Regina Maria e cunoscută pentru faptul că purta des portul popular, toate doamnele aveau asemenea colecții, dar din păcate nu le-au donat muzeelor, așa că s-au pierdut. Regele Carol al II-lea era mare pasionat de etnografie, avea chiar o colecție fabuloasă și știm asta din corespondența cu Romulus Vuia. Îl trimitea să îi cumpere diverse lucruri”, ne spune Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. De la familia regală, „trendul” s-a transmis și la ceilalți, iar tradiția a continuat să fie afișată în vestimentație și în alte ere. „De la 1870 încolo deja se purtau astfel de ținute; mai ales doamnele: purtau cel puțin cămașă, dacă nu portul complet. Și în elita comunistă, câteva doamne, tovarășe, aveau măcar o cămașă. Folclorul era încurajat”, amintește Sălăgean. Chiar dacă preocuparea pentru portul tradițional nu s-a stins, în anii recenți trendul a devenit chiar mai popular. E la modă să fii tradițional. „Din păcate, asta încă nu se reflectă foarte mult la nivelul pieței, dar deja începe să se simtă și acolo. Există producătoare de cămăși care vând câte un produs cu 3 – 400 de euro, la o clientelă subțire. Se pare că o duc bine. Pe doamnele de aici, de la Muzeu le-am găsit cu mare greutate. Fiind ziua iei, cu manifestări inclusiv la București, a fost mai complicat. Dacă pot să meargă la București, producătorii merg la București, pentru că acolo se vinde mai bine. Dar e și la Cluj o piață”, constată Sălăgean.
„Tema cu ia a venit după ce am avut deja o expoziție online cu fotografii pe acest subiect, înainte să apucăm să organizăm expoziţia. Având colecția asta, care e fabuloasă, am zis că facem o expoziție și fiindcă aveam mai multe ii am decis să o facem chiar de ziua iei, să ne asociem cu ONG-uri și să ieșim în stradă. Ansamblurile au fost în oraș, în Piața Avram Iancu, s-a dansat în piață, profesori universitari, străini au venit și au dansat, mulți oameni de pe stradă au venit încoace, spre muzeu. E un reviriment pentru cultivarea tradiţiei, dar lumea nu vrea chestii didactice, nu vor să vină etnologi care să îţi spună lucruri pe care nu le înţelegi. Lumea vrea să trăiască tradiţia pe cont propriu, aşa cum o înţelege fiecare, asta vrem să facem și aici. Am lansat un grup pe Facebook, Păstrătorii Tradiţiei, care nici nu e oficial al muzeului, colegii nu intervin, nu se ceartă nimeni cu cei ce postează greşeli. Într-un an a ajuns la 11.000 de membri și e un grup foarte activ. La evenimente din astea lumea vine. În schimb la secţiile de etnologie se înscriu 5 studenți din care termină unul. E un paradox”, constată directorul Muzeului Etnografic.
Kitsch, tradiție și trend. Cum (re)găsești ia adevărată?
Printre cămășile colecționate de doamnele din înalta societate și donate muzeului, una dintre tinerele care poartă ie la muzeu, de ziua cu Sânziene, ne explică, pe viu, care e diferența între portul tradițional și produsul de masă, de trend în modă. Suzana Vlad a ajuns în Cluj din Maramureș, studiază la Academia Gheorghe Dima, cântă muzică populară. Și colecționează ii, de câțiva ani.
Cea pe care o poartă de ziua oficială e recent achiziționată și nu e perfectă ca tehnologia: pe dos se vede că au rămas surplusuri de ață și știi de ce. E făcută de om, nu de mașină. „E și mult kitsch în piață acum. Poţi să îţi dai seama că o cămașă e cusută la maşină, nu de mână. La maşină totul e perfect. E foarte clară diferența, e negru pe alb. E evident şi dacă nu ești în domeniu; îţi dai seama, se vede lucrătura. Au apărut la un moment dat niște cămăși din material alb, cu pietricele cusute pe ele. Te doare sufletul când vezi așa ceva”, spune Suzana. „Acum e și Ziua iei, toată lumea își caută rădăcinile. Dar chiar și aici, la muzeu, nu toată lumea a venit cu cămaşa din lada de zestre a mamei. Sunt și persoane care au văzut o ie și au luat-o. Cât de cât ai încercat să te întorci la tradiţie, ceea ce oricum e un lucru bun. Dar din iile pe care le-am văzut purtate foarte puţine sunt cămăşi de pânză, cusute manual. E şi un trend în modă acum, să fim mândri că suntem români”, constată tânăra. Cum a început să colecționeze ii? „Cânt în ansamblu folcloric și aveam nevoie de costum. Așa a început, îmi trebuia costum popular. Apoi am văzut ce înseamnă asta și cât de importantă e tradiția. La început, luam ce găseam, nu ştiam să le apreciez valoarea. Venind aici şi văzând colegi care se pricepeau mai bine, carea aveau multe costume. De cinci ani am început și eu să adun. Mai mult mama se ocupă, fiindcă ea e în Maramureș”, ne împărtășește Suzana.
Ce e Ziua Iei și ce a făcut Clujul ca să o serbeze
Născută la inițiativa comunității online ”La Blouse Roumaine”, Ziua Universală a Iei, sărbătorită de Sânziene, pe 24 iunie, a ajuns la cea de a treia edițieși mobilizează din ce în ce mai multe organizații și comunități din întreaga lume. Anul acesta, Muzeul Etnografic al Transilvaniei se alătură acestei inițiative pentru a doua oară, fixând pe ziua de 24 iunie vernisarea unei expoziții de amploare, care valorifică piesele din două colecții încă neexplorate: colecțiile Sabina Cantacuzino și Eliza Brătianu. „ Preocuparea celor două doamne din familia Brătianu (prima fiind sora, a doua soția prim-ministrului I. I. C. Brătianu) pentru portul țărănesc se înscrie în tendința generală a înaltei societăți central- și est-europene, de a-și manifesta atașamentul, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, față de această clasă socială, considerată întruchiparea spiritului național. În România o asemenea inițiativă a aparținut, în mod semnificativ, reginelor Elisabeta și Maria, care adesea au îmbrăcat portul țărănesc, ba chiar l-au introdus și în protocolul curţii regale”, spun specialiștii de la Muzeu.
În cadrul portului femeiesc tradițional românesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală, explică specialiștii de la muzeu: a păstrat de-a lungul unei perioade lungi elemente arhaice (elemente de croi, tehnici de decorare, ornamentică); a marcat apartanența comunitară printr-o unitate structurală și decorativă clară în cadrul diferitelor zone etnografice; a evidențiat în cel mai înalt grad (prin calitatea materialelor și a execuției) statutul social-economic și personalitatea purtătoarei.
Expoziția este realizată în cadrul proiectului „Clujul omagiază Ziua Internațională a Iei”, realizat cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj-Napoca, sub egida şi pentru susţinerea candidaturii oraşului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.
Alături de expoziție, pe 24 iunie la Muzeul Etnografic s-a organizat și un târg la care au venit și creatoarele populare Elvira Gavriș (Bedeciu), Marioara Șaitiș (Bedeciu), Viorica Copaci (Râșnov), Veturia Suciu (Cojocna). Flashmoburile din Piața Avram Iancu și în Piața Unirii au fost animate de Ansamblul „Jucăușii de pe Someș” din Cluj-Napoca, Ansamblul „Muguri de dor” din Palatca, ceterașul Lia Pop din Frata și mai mulți voluntari.
