Închide

FOTO Cum arătau, la începuturi, „cartierele-model” ale Clujului

DezvoltareEconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - nov. 14, 2016 0 9696

Cartiere cu străzi și chiar și cu trotuare, locuri de parcare, spații verzi, parcuri și centre comerciale, trasate după planuri. Sunt câteva exemple de așa ceva în Cluj (sau erau cândva) și, după cum era de așteptate, ele nu vin din rândul noilor dezvoltări, născute, fără reguli clare ori coordonare, în boom imobiliar. Dacă „blocurile comuniste” au fost îndelung criticate, iar Mănășturul a fost declarat „cartier dormitor”, există și motive de apreciat unele aspecte din cartierele vechi constituite ale Clujului, arată urbaniștii.  E vorba despre cartierul de case Andrei Mureșanu, dar și de zone din Grigorescu și Gheorgheni, acesta din urmă propus de către un fost arhitect șef al județului, Radu Spânu, să fie declarat „rezervație arhitectural urbanistică”.
Prezentările și propunerile au fost făcute cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată pe data de 8 noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca de Registrul Urbaniștilor din România Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România- Filiala Cluj.
După intervenţiile forţate, presiunile şi naţionalizările din sumbrii ani comunişti, au urmat construcţiile haotice din perioada „tranziţiei” şi a boom-ului imobiliar. În anii recenţi, zone cu hectare întregi de terenuri disponibile (vezi sudul oraşului) au cunoscut un fenomen al dezvoltării de tip „urbanism de parcelă”, fără coordonare, fără parcuri şi fără infrastructură, au spus în repetate rânduri specialiştii.
Cartierul Gheorgheni din estul municipiului a fost construit în anii ’60, după un plan urbanistic ce a inclus spații verzi, parcuri și zone de agrement. Este al doilea construit după cartierul Grigorescu și predomină aici blocurile de patru etaje cu accente de 8 și 10 etaje. Cartierul are spații comerciale, sediul Poliției Rutiere, policlinică, clinică veterinară.
cartier-gheorgheni-1

Sursa imagine: prezentare Radu Spânu

Sursa imagine: prezentare Radu Spânu

Sursa imagine: prezentare Radu Spânu

Din lista de spații comerciale, unele au fost deja puse la pământ în fața avântului imobiliar. Complexul Mercur ar trebui conservat. Asta deși „cineva îl poate transforma în ceva ingenios”, spune Spânu, precizând totuși că speră să nu se ajungă la astfel de proiecte.
Sursa imagine: prezentare Radu Spânu

Sursa imagine: prezentare Radu Spânu

Cum „ingenioasăa fost o idee din 1988 care a propus, pe linie de partid, o mobilare a Pieței Unirii, o îndesire. Cu blocuri. Vă imaginați garsoniere în Piața Unirii?
blocuri-in-piata-unirii

Sursa imagine: prezentare Radu Spânu

Revenind la zona Gheorgheni unde este așteptat un mare spațiu verde: Parcul Est așa cum a fost el inițial propus de Vasile Mitrea nu mai e posibil – un lac a fost acoperit cu pământ, iar arhitectura – ecran, cu blocuri bordând malul lacului nu mai fac posibilă deschiderea directă spre spațiul verde. Totuși, ONG-urile s-au mobilizat cerând un Parc Est și acesta ar mai putea fi încă realizat, chiar dacă la dimensiuni mai mici față de planurile orginale. Asta ar ridica valoarea cartierului şi nivelul de confort al locatarilor, prin acces la un mare spaţiu verde.
gherogheni-lacuri

Sursa imagine: prezentare Radu Spânu

Dacă mergi în lumea imobiliară vei vedea că mai degrabă se caută un apartament „ceaușistdecât unul făcut în Florești. Cartierul Gheorgheni 1 e exemplu de urbanism făcut logic, nu „urbanism de bloc”, făcut de dezvoltator, spune Spânu.
Propunerea lui Spânu ar fi ca organizațiile din domeniu – Ordinul Arhitecților din România, Uniunea Arhitecților, Registrul Urbaniștilor – dar și ONG-urile să facă demersuri pentru ca Gheorgheniul să devină rezervație arhitectural urbanistică.
Un alt cartier gândit după plan a fost și Grigorescu, după un început al construcțiilor de care se leagă un moment dureros pentru cei care locuiau în zonă: exproprierea masivă a cartierului de vile din vestul Tăieturii TurculuiÎnainte de densificare, Grigorescu a fost gândit ca un cartier aerisit, cu distanțe mai mari de h/2 până la limita de proprietate (distanță echivalentă cu jumătate din înălțimea clădirii) și cu spații de parcare aferente numărului de locuințe, a amintit Radu Spânu. „Apoi au apărut garajele, care în loc să ridice standardul de confort, contrazic dorințele urbaniștilor”, a spus fostul arhitect șef. Acesta a mai amintit de o altă mare problemă actuală: reabilitările termice. „S-a renunțat la materiale tradiționale și au fost înlocuite cu polistiren. Aceste fațade machiate vor arăta mai rău ca înainte, în scurt timp”, spune Spânu. Circulația rutieră a devenit o promblemă majoră și în cartiere.
grigo-inainte-de-indesiri-salvat

Sursa imagine: prezentare Radu Spânu

Cartierul Grigorescu a fost oarecum ferit de mari dezvoltări imobiliare agresive – aici în ultimii ani s-au făcut mai mult vile, spune Spânu. Totuși, chiar și aici au început să apară blocuri între case și intervenții care schimbă specificul zonei. Astfel de exemple în Grigorescu:
Vezi și

FOTO Grigorescu, așa cum nu-l știai. Cum arăta cartierul clujean cu jumătate de secol în urmă

Un exemplu de zonă care ar trebui și mai atent protejată de intervenții imobiliare agresive, cartier care ar trebui menținut: Andrei Mureșanu, unde se fac și construcții, dar cu restricții.

Str A. Muresanu. Sursa imagine: Gabriella Leu

Str A. Muresanu. Sursa imagine: Gabriella Leu

„Când s-au edificat cartierele Grigorescu și Gheorgheni a început să se folosească experiența internațională, cu asigurarea indicatorilor de spații verzi, parcaje, dotări. Ghinionul cartierul Grigorescu e că a prins etapa de îndesiri. Cartierul Gheorgheni a scăpat, ar merita să fie pe lista patrimoniului. Arată modul în care s-a gândit locuirea la un moment dat. E blamată perioada comunismului și veți spune că eu fac parte din generația de atunci. Da, am lucrat și atunci și pot să spun că și în acea perioadă au existat arhitecți care s-au dăruit profesiei”, spune arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre cei care au participat la „desenarea” marilor cartiere și care a pledat pentru spații verzi în ultimii ani și în boom imobiliar.
În condiţiile unei presiuni imense de densificare şi construire, şi arhitecţii anilor comunişti aveau „bătălii” de dus.
Nu era deloc simplu pentru un arhitect/urbanist în acea perioada, deoarece era o presiune imensă de sporire a densității locuirii fiind date inclusiv ordine (legi) in a est sens. Ceea ce în schimb a făcut diferenţa a fost faptul că proiectele de cartiere se elaborau de o echipă multidisciplinară formată din diverşi profesionişti şi care îşi bazau deciziile şi soluţiile propuse pe studiu (de însorire, de transport, de asigurare a infrastructurii edilitare, de asigurare a dotărilor publice necesare – de ex. o grădiniţă deserveşte locuinţele de pe o rază de cca. 500m)… Şi compromisuri erau puţine. Cel mai dens cartier al Clujului a ajuns să fie cartierul Mănăştur, zona Mehedinți, dar care în comparaţie cu noile dezvoltări imobiliare pare aerisit”, a comentat actualul arhitect şef al Judeţului, Claudiu Salanţă.
Vezi și

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.