Fostul director al Muzeului Național de Artă, clujeanul Călin Stegerean, câștigă procesul cu Ministerul Culturii după ce a fost evaluat sub pragul minim / Instanța desființează definitiv evaluarea, dispune reluarea / Decizia, atacabilă cu recurs
Actualitate by Mihai Prodan - iun. 11, 2026 0 31
Fostul director al Muzeului Național de Artă, clujeanul Călin Stegerean, câștigă procesul cu ministerul Culturii care în urmă cu un an îi evalua activitatea cu șase sutimi sub pragul minim și astfel nu îi mai reînnoia mandatul.
Curtea de Apel a decis definitiv ca procesul de evaluare să fie reluat, după ce la evaluarea din urmă cu un an Stegerean primise o notă cu șase sutimi sub pragul minim. ”Am câștigat procesul cu Ministerul Culturii ! Curtea de Apel a hotărât corect că evaluarea mea a fost incorectă”, a spus Stegerean.
Instanța a dispus anularea raportului de evaluare întocmit de comisie pentru evaluarea activităţii de management a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti, a anulat procesul-verbal al ședinței comisiei de soluţionare a contestaţiilor, a anulat Ordinul Ministrului Culturii prin care se dispunea încetarea contractului, și a dispus reluarea evaluării finale a activităţii de management a MNAR. ”Exact acum un an, în 6 iunie, plecam de la MNAR cu gustul amar al unei evaluări la final de mandat, nu brutală, cum a fost cea din 2017, ci perversă, cu un rezultat aflat foarte puțin, 0,06 puncte, sub limita notei de trecere (sună cunoscut, nu?). Nu se putea trece peste rezultatele excepționale evidente și o notă drastică ar fi fost ridicolă, dar infimele 0,06 puncte au făcut diferența între mergi înainte și stai pe tușă”, a mai declarat Stegerean. Acesta spune că raportul de activitate a avut 168 pagini și că în patru ani de mandat a avut rezultate remarcabile. ”În doar patru ani am reușit, cu ajutorul celor mai buni colaboratori din muzeu și din afara acestuia, să rezolv problema cronică, de decenii, nerezolvată de predecesorii mei, ce privea conservarea lucrărilor de artă și confortul vizitatorilor: achiziționarea instalațiilor de aer condiționat pentru Galeria de Artă Europeană, Muzeul Colecțiilor și Galeria Națională, cu aportul esențial al BCR. Configurarea și deschiderea galeriilor de artă decorativă europeană și de artă orientală, restante și ele de decenii, a fost alt succes, istoric, aș zice, în pofida a ceea ce părea o insurmontabilă problemă financiară, pe care am rezolvat-o cu ajutorul Ambasadei Japoniei și JTI. Am atras Fundația Bonte într-un proiect fără precedent, unic și acum în România: acordarea unei burse de o mie de euro lunar pentru cercetarea patrimoniului MNAR, ajunsă anul acesta la a patra ediție. Inaugurarea istorică a colaborării cu Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova, care a însemnat expoziții excepționale începând cu „Luchian” la Chișinău în anul 2017”.
Stegerean a apreciat rezultatul evaluării ca o ”jignire”, ”o desconsiderare imorală a muncii colective”.
Amintim în acest context cazul similar al directorului Operei Naționale Cluj-Napoca, Florin Estefan, a cărui activitate a fost evaluată în urmă cu câteva zile de comisia Ministerului Culturii la 6,95, cu cinci sutimis sub pragul minim și astfel, după zece ani, contractul său de management nu a fost reînnoit. Și Estefan a atacat decizia în instanță, la secția de contencios-administrativ a Tribunalului București.
Stegerean atacase și el decizia în instanță în Capitală, dar Curtea de Apel și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj. În 4 iunie instanța s-a pronunțat definitiv. Iată verdictul:
Să adăugăm că, deși la Curtea de Apel, decizia nu e definitivă; aceasta poate fi atacată cu recurs în 15 zile.
actualdecluj.ro a obținut și lecturat în exclusivitate motivarea deciziei instanței în acest caz neobișnuit în care evaluarea unei comisii e răsturnată în instanță. Hotărârea 268/2026 obligă ministerul să reia întreaga procedură de evaluare – dacă rămâne definitivă.
Ce s-a întâmplat
Stegerean a condus MNAR în două perioade – 24 iunie 2016–3 august 2017 și 6 mai 2021–5 februarie 2025 – în baza unui contract de management care a expirat la termen. La evaluarea finală, organizată în decembrie 2024, comisia numită de Ministerul Culturii i-a acordat nota 8,94 — cu 0,06 sub pragul de 9,00 care i-ar fi permis, conform OUG nr. 189/2008, să depună un nou proiect de management și să candideze pentru continuarea mandatului.
Stegerean a contestat procedura pe cale administrativă, dar contestația i-a fost respinsă. A atacat în instanță raportul de evaluare, procesul-verbal al comisiei de contestații și Ordinul ministrului Culturii nr. 2554/4 februarie 2025 prin care nota finală fusese aprobată.
De ce a dat instanța dreptate directorului
Curtea a identificat mai multe nereguli procedurale și de fond care viciază evaluarea. Comisia nu s-a deplasat la sediul instituției. Regulamentul de evaluare aprobat prin Ordinul MC nr. 3545/2024 prevede că membrii comisiei se deplasează, „după caz”, la sediul instituției. Instanța a reținut că această sintagmă nu conferă deplasării un caracter pur opțional, ci impune vizita ori de câte ori evaluarea completă a activității manageriale nu poate fi realizată exclusiv pe baza înscrisurilor. Comisia a formulat concluzii negative privind lipsa expertizei de marketing cultural, deși Stegerean demonstrase în interviu că derulase programe concrete – obiecte-suvenir comercializate în cele patru muzee ale complexului, bannere exterioare de semnalizare, participări la târguri – aspecte verificabile direct la fața locului. Același viciu procedural fusese sancționat de instanțe într-un litigiu anterior între aceleași părți, finalizat cu Sentința civilă 706/2019 a Curții de Apel București, rămasă definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Comisia a adăugat criterii inexistente în lege, a apreciat instanța. Una dintre concluziile negative ale evaluării viza faptul că ”nu a fost justificat raportul dintre beneficiarii plătitori și neplătitori”. Curtea a constatat că modelul-cadru al raportului de activitate, prevăzut de Ordinul MC nr. 2799/2015, impune doar raportarea separată a celor două cifre, fără nicio obligație de a justifica proporția dintre ele. Comisia a transformat astfel o simplă raportare statistică într-un criteriu autonom de performanță, fără suport normativ.
Curtea a constatat totodată că susținerea comisiei potrivit căreia raportul de activitate nu ar fi menționat măsurile dispuse în urma controalelor este infirmată chiar de conținutul documentului depus de Stegerean, care descria în detaliu controlul Corpului de Control al Ministerului Culturii din august–septembrie 2022, măsurile dispuse și persoanele responsabile cu implementarea lor. De asemenea, comisia a notat negativ lipsa unor detalii despre demersurile pentru amenajarea cafenelei muzeului, ignorând că raportul consemna explicit că documentația necesară fusese elaborată și transmisă chiar Ministerului Culturii spre aprobare.
Totodată, comisia a cerut explicații despre tipurile de posturi reduse de ordonatorul principal de credite, deși această informație nu se regăsea printre cerințele modelului-cadru al raportului de activitate și, mai mult, reducerea fusese comunicată instituției fără individualizarea posturilor vizate — aspect pe care Stegerean îl invocase, fără ca membrii comisiei să solicite clarificări suplimentare în cadrul interviului.
De cealaltă parte, Curtea nu a dat dreptate reclamantului în privința tuturor argumentelor. A respins susținerile privind incompatibilitatea unui membru al comisiei – care participase și la o evaluare anterioară – constatând că simpla participare anterioară nu constituie un caz de incompatibilitate și că, în cadrul interviului, același evaluator formulase și aprecieri pozitive la adresa managerului, inclusiv cu privire la sponsorizările atrase. De asemenea, instanța nu a reținut că principiul integrității morale ar fi fost încălcat, că actele administrative ar fi nemotivate sau că neafișarea în timp util a rezultatelor pe site-ul ministerului ar fi produs o vătămare concretă.
Ministerul Culturii are la dispoziție 15 zile de la comunicarea hotărârii pentru a formula recurs, care va fi depus tot la Curtea de Apel Cluj. Dacă hotărârea rămâne definitivă, ministerul este obligat să organizeze o nouă procedură de evaluare a activității de management a lui Călin Stegerean pentru perioadele 2016–2017 și 2021–2025.
Între timp, contractul de management al lui Stegerean a încetat la termen pe 5 februarie 2025, iar acesta a asigurat conducerea interimară a MNAR până în iunie 2025. Postul de manager al muzeului a fost scos la concurs, însă Stegerean nu și-a depus candidatura, în condițiile în care nota primită la evaluare nu îi permitea acest lucru conform legii.
Călin Stegerean a condus MNAR cu note anuale în continuă creștere: 9,16 în 2017, 9,23 în 2021, 9,65 în 2022 și 9,70 în 2023. În 2023 a primit Premiul pentru management performant al celui mai mare muzeu de artă din țară, acordat de revista Capital, iar în 2024 a fost decorat atât de președintele României, cât și de președintele Italiei.
Citește și:
