Închide

Atunci și acum: cum s-a schimbat „fața” Clujului în anii recenți. O listă de 11 proiecte, cu imagini de „Înainte” și „După”

DezvoltareEconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - nov. 03, 2016 0 2942

Atunci: hectare întregi neconstruite, unele la marginea pădurii sau în pădure, în jurul lacului sau în locul unor foste fabrici și un oraș a cărui siluetă era definită de turnurile catedralelor. Acum: blocuri, blocuri, blocuri, turnuri, clădiri de birouri cu fațade de sticlă, mall-uri și blocuri, blocuri, blocuri. Dezvoltatori de profesie sau pur și simplu oameni (de afaceri) cu bani disponibili au investit în ceea ce mulți ani a fost piața momentului: imobiliarele. S-a construit mult și nu neaparat bine, după cum au atras atenția specialiștii, în boom imobiliar și în niște vremuri „fierbinți”, în care vechiul Plan Urbanistic General (PUG, din 1999) nu mai făcea față avântului de construcții. S-a construit chiar și în perioada în care planul care ar fi trebuit să dicteze construirea în oraș era oficial expirat, până să intre în vigoare oficial unul nou. S-a construit în sistem „urbanism de parcelă”, cum l-au numit arhitecții, în care fiecare dezvoltator își făcea propriul plan pe terenul său, fără să fie neaparat integrat într-o strategie a orașului, au apărut celebrele de acum „blocuri între case”, au apărut zone întregi care altădată erau terenuri și dealuri cu vegetație și care s-au transformat rapid în noi „cartiere”, umplute de blocuri – mari, mici, mijlocii – alături de case mai pașnice. Cartierele de mai sus au ghilimele pentru că zonele respective au crescut fără să îndeplinească neaparat condițiile cartierelor de definiție tradițională: fără servicii, fără comerț, școli, grădinițe și, adesea, fără infrastructura necesară care să le deservească, zone unde funcțiunile de locuire au luat-o înaintea oricăror servicii (Câmpului și Bună Ziua se numără printre exemplele date de ani de zile de urbaniști). Între timp, unele aspecte s-au îmbunătățit, au mai apărut străzi și servicii, dar și noi locuințe. Un nou PUG e în vigoare de la final de 2014. În anii de după ’90 au mai dispărut zone verzi, s-au bordat maluri de apă cu noi construcții, au apărut turnuri care concurează turnurile catedralelor, s-a construit în pădure (Făget), pe foste platforme de fabrici au apărut clădiri care să deservească noua orientare a orașului: birouri pentru servicii. S-au ridicat și proiecte apreciate, au apărut locuințe care să mai acopere din cererea care încă există (deși prețurile apartamentelor sunt cele mai ridicate din țară), au apărut servicii de care orașul avea nevoie. Există și ansambluri cu servicii sau spații verzi, au mai apărut și câte o grădiniță și spații de servicii. Mai pe scurt: bine sau, uneori, cu proiecte controversate, orașul a crescut.

Recent, o companie cu birou în Cluj activă în furnizarea de soluții software dedicate tocmai pieței imobiliare a adunat câteva imagini în care arată niște etape de evoluție: atunci / acum. Yardi a întocmit o listă cu proiecte care arată cum s-a schimbat orașul în câțiva ani. „Am vrut să punem în lumină și schimbările de pe plan local printr-un proiect vizual cu ajutorul Google Street View”, spun reprezentanții Yardi. Lista cuprinde 11 proiecte, împărțite pe trei categorii principale: rezidențial, office și altele, care au fost alese în funcție de imaginile stocate de Google și de impactul vizual asupra peisajului urban. „Numită Capitala Europeană a Tineretului în 2015, Cluj-Napoca constituie un punct de atracție pentru studenți și turiști deopotrivă, fiind gazda a numeroase festivaluri de renume internațional, precum TIFF, Temps D’Images și Untold, declarat „Cel mai mare festival din Europa.” Străzile citadelei alcătuiesc un mix deosebit de stiluri arhitecturale care îi reflectă istoria la fiecare pas, de la catedrale gotice și palate baroce, până la blocurile din cartierele muncitorești și cele 24 hectare de clădiri moderne de birouri. Hub-uri technologice, inițiative civice și comunitare, artă și antreprenoriat, dinamism și dezvoltare, Clujul le are pe toate. Cu toate aceste aspecte care redefinesc orașul, piața imobiliară locală se bucură de o expansiune vizibilă, înnoind fațada Clujului”, motivează inițiatorii demersului. La acest proiect au contribuit: Ruxandra Pătrașcu-Maian, Ioana Popovici, Arianne Stritter, Mircea Hodiș și Ioana Pop.

Nu este vorba de un top al proiectelor, menționează reprezentanții companiei. „Proiectele au fost alese în funcție de imaginile și datele stocate de Google și de impactul vizual puternic pe care îl au asupra peisajului urban al Clujului. Am vrut să punem în lumină diferite categorii de imobile: rezidențial, office, timp liber, educațional, religios. Nu este un top al celor mai reușite proiecte. Există foarte multe inițiative imobiliare care merită menționate. Vom lua în considerare opțiunea de a extinde acest studiu”, a precizat pentru Actualdecluj.ro Enikő László, specialist PR la Yardi.

Am vrut să aflăm ce spune despre construirea în acești ani recenți unul dintre cei mai reputați arhitecți ai orașului, Vasile Mitrea, care a contribuit și la scrierea unei cărți despre evoluția orașului: „Cluj-Napoca in proiecte – 50 de ani. 1960-2010”. „O primă problemă care a apărut, din păcate, în această dezvoltare imobiliară a orașului este că ea nu a fost făcută în realitate sub controlul administrației, ci a fost mai ales determinată de interesul privaților. Iar lor nu le-a păsat întotdeauna dacă aveau la standarde actuale asigurate dotările necesare: accese, circulații, infrastructură, servicii. Așa că au apărut, în timp, multe nemulțumiri și chiar procese. S-au făcut de exemplu locuințe, dar fără acces sau cu infrastructură dubdimensionată. Cu alei sau fundături, nu cu străzi, cu drumuri de 4-5 metri, când standardele spun că un drum trebuie să aibă 3,5 m pe bandă, plus trotuare. Felul în care au apărut noile construcții a făcut să se nască conflicte pe regimul de înălțime. Spunându-se că e depășit PUG-ul vechi, au apărut derogări, nu neaparat corecte”, amintește Mitrea. Ceva bun în acești ani? „Partea bună este că în sfârșit suprafața locuibilă a crescut și a crescut și calitatea locuințelor. Mă refer strict la suprafețele locuite, nu la locuire, care e un concept mult mai amplu, ce include și dotările unei zone”, precizează Mitrea. Pentru o imagine, cu cifre a evoluției orașului: intravilanul Clujului a crescut de la 3.987 ha cât era în 1990 la peste 10.000 de ha acum.

Multe dintre proiecte au bifat rapid succes comercial, au fost „consumate” în piață și au fost integrate în viața economică a orașului: locuințele au fost cumpărate, spațiile de birouri au fost ocupate de mari companii, spațiile comerciale au fost ocupate de branduri și sunt acum populate de cumpărătorii care le așteptau.

Redăm în continuare proiectele și imaginile din lista Yardi, alături de fragmente din prezentare (articolul integral poate fi consultat AICI):

* Mișcați săgeata de la stânga la dreapta pe fiecare imagine:

REZIDENȚIAL

  1. Cartier Europa

Cartierul Europa, cunoscut și ca Zorilor-Sud, a atras mulți clujeni în căutare de liniște și aer proaspăt. Amplasat în partea de sud a municipiului, str. Eugen Ionescu fiind un punct de reper, cartierul include construcții noi, fie vile sau complexuri rezidențiale. Un alt exemplu asemănător este strada Câmpului, parte din colonia Făget, paralelă cu strada Eugen Ionescu. Cartierul Europa este delimitat de str. Mikó Imre, Calea Turzii și Colonia Făget, fiind în prelungirea cartierului Zorilor.
manastur si europa 2003-2014

  1. Galeria Comercială Platinia

Un ansamblu rezidențial care va avea la primele două nivele un mall. Locația: fosta fabrică de bere Ursus, aproape de zona parcului, stadionului și a Sălii Polivalente.  Se estimează că proiectul va fi finalizat în martie 2017 și va cuprinde o suprafață de 55.000 mp cu un total de 320 de apartamente.

  1. Proiectele Rezidențiale Între Lacuri

Complexul de 10 etaje, Park Lake Residence, se află în cartierul Între Lacuri și este unul dintre ultimele blocuri de locuințe construite între lacurile din Gheorgheni. Vizavi de Park Lake se află două imobile noi, finalizate în 2015, Proiect Dunării 20B pentru locuințe și Proiect Dunării 20B cu regim hotelier. Poziționarea clădirilor este extrem de avantajoasă, acestea fiind situate la mai puțin de 10 minute de Iulius Mall, FSEGA și United Business Center Tower.

  1. Platinia Lounge Residence

Clădirea este situată pe strada Dorobanților, la 10 minute distanță de mers pe jos față de Piața Avram Iancu, fiind aproape de diferite instituții de învățământ, cum ar fi Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” și FSPAC (Facultatea de Știinte Politice, Administrative și ale Comunicării).

  1. Cartier Bună Ziua

Situat în partea de sud a orașului, cartierul Bună Ziua este unul relativ nou pe piața clujeană, acesta fiind într-o dezvoltare continuă începând cu anii `90. Locația este una avantajoasă, fiind poziționat între cartierele Andrei Mureșanu, Zorilor și Gheorgheni, aproape de centre comerciale și diferite unități de învățământ. Accesul e facilitat de câteva artere principale de circulație, cum ar fi Calea Turzii, str. Fagului sau str. Bună ziua.
buna-ziua-2003-2014

OFFICE

  1. The Office Business Center

Aflată în același loc unde era odată fabrica de Tricotaje Someșul, The Office Business Center, inaugurată în mai 2014, este cea mai mare clădire de birouri din Cluj Napoca cu un un total de 54.000 mp (la finalizarea proiectului). Clădirea de pe strada 21 Decembrie 1989 oferă birouri de tip A. Are certificat BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method) și, alături de birouri și servicii: cafenele, un restaurant, un wine bar și o terasă interioară.

7. United Business Center Tower

Clădirea UBCT, inaugurată în septembrie 2014, oferă birouri de tip A pe o suprafață de 10.000 mp distribuită pe 11 etaje și este în curs de certificare LEED (Leadership in Energy & Environmental Design). Construcția situată pe strada Al. Vaida Voievod, vizavi de FSEGA și complexul rezidențial Riviera, are ieșire direct în Parcul Iulius.

  1. NTT Data Tower

Inaugurat la 3 iunie 2016, noul sediu NTT Data se află pe strada Constanța, foarte aproape de Platinia Elite Residence și de zona centrală. Clădirea are 12 etaje pe o suprafață de 10.000 m2 și cuprinde birouri, săli de conferințe, o bibliotecă, un restaurant, precum și un etaj dedicat zonei de relaxare pentru angajații companiei.

  1. Domus Business Center

Cu o poziție de invidiat pe strada Victor Deleu din Piața Muzeului, Domus Business Center e locul unde trecutul se împletește cu prezentul. Subsolul acesteia adăpostește un sit archeologic de ruine romane de dinaintea cuceririi Daciei, care pot fi vizitate la cerere.Clădirea finalizată în 2013 a fost dezvoltată conform standardului pentru clădiri de birouri BOMA – Building Owners and Managers Association .

TIMP LIBER, EDUCATIONAL SI RELIGIOS

10. Sala Polivalentă

Sala Polivalentă, cea mai mare și nouă construcție de acest tip din România, a fost inaugurată în octombrie 2014 cu un concert James Blunt. Sala multifuncțională de pe strada Uzinei Electrice este construită pe cinci nivele și își poate extinde capacitatea de la 7.300 de locuri la 10.000. Faţada acesteia conţine panouri solare care transformă energia solară în energie electrică şi are capacitatea de a recupera şi folosi apa de ploaie sau zăpada. Designul architectural al clădirii se îmbină perfect cu cel al Cluj Arenei, împreună devenind un simbol al orașului.

  1. Universitatea Sapientia

Construcția celei mai recente clădiri a Universității Sapientia a fost inaugurată în 2013 și se află pe Calea Turzii, la doar cinci minute de cea mai mare Catedrală Greco-Catolică din România, situată în Piața Cipariu. Aceasta găzduiește Facultatea de Științe și Arte, dotată cu un amfiteatru de 200 de locuri, cabine pentru traduceri şi un studio de televiziune de 200 mp.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.