Închide

Cum vrea Turda să-și rezolve problema legată de construcțiile din extravilan. Proiect urbanistic pentru introducerea în oraș a unei zone unde s-au construit locuințe nelegal

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - apr. 08, 2021 0 836

Administrația locală din Turda vrea să introducă în intravilan un teritoriu agricol de aproximativ 25 de hectare situat la limita actualului intravilan, în vecinătatea cartierului Poiana, un teritoriu unde deja s-au edificat locuințe pe terenuri din extravilan concesionate, culmea, de municipalitate, însă cu scop de exploatații agricole. Proiectanții de la Iar Doi cei care se ocupă de proiect au arătat că Primăria vrea să rezolve problemele de locuire din acest teritoriu, „construit așa cum s-a construit”. Proiectul s-a discutat în luna martie la ședința Comisiei de Urbanism a Județului și a primit o serie de observații de la specialiștii din comisie care au arătat că în forma propusă, există parcele care nu se întâlnesc pe planșe iar viitorii locuitori de aici nu au dotări și spații verzi comune. Unii specialiști au arătat că modul acesta de dezvoltare unde s-a permis construirea în extravilan nu ar trebui tolerată. Proiectanții au replicat că nu se trăiește într-o lume ideală iar curățenia urbanistică în asemenea zone trebuie făcută de maniera în care se poate face, nu cu demolări. Proiectanții trebuie să revină cu o variantă îmbunătățită a proiectului.

 

Proiectanții de la Iar Doi (arhitectul Ștefan Marina și arhitectul Robert Iozsa) au propus sistematizarea unui teritoriu agricol de aproape 25 de hectare situat extravilanul localității, la sud de cartierul Poiană din municipiul Turda. Proiectul este realizat la comanda Primăriei Turda și vine să rezolve problema acestui teritoriu din extravilan unde „deja s-a contruit așa cum s-a construit”, după cum a explicat proiectantul Robert Iozsa. „Un cartier, Poiană și patru străzi Garofițelor, Iasomiei, Lalelelor, Grădinilor sunt afectate de acest haos”, a arătat arhitectul Iozsa. El a spus că prin documentație se propune o rețea de străzi și parcele pentru construirea de locuințe individuale. Parcelele sunt de minim 500 de mp.

Arhitecții din comisie au arătat că deja există o parcelare făcute de Primărie pentru această zonă și că tot autoritatea locală a autorizat aici construcții de locuințe, arătând că chestiunea este una îngrijorătoare și ar trebui să se tranșeze legal situația acestei dezvoltări din extravilanul municipiului Turda. Mai ales că respectiva zonă era gândită ca una de grădini, nu una cu locuințe individuale. „S-au avizat anexe și exploatații agricole, cu living, bucătărie, dormitor, garaje. Cel mai haios proiect care a venit la noi la Județ pentru o exploatație agricolă avea o parcare pentru tractor la mansardă. Nu puteai intra, nici ieși din ea”, a sintetizat situația arhitectul șef al județului Claudiu Salanță. De cealaltă parte, proiectanții spun că o curățenie trebuie făcută „în maniera în care se poate” arătând că nu se trăiește într-o lume ideală ca să se demoleze tot fără să se țină cont de nimic, fiind vorba despre o situație veche de 20 de ani a acestui teritoriu.

„Văd că sunt parcele și de 600 mp, e o zonă civilizată și că ce face Primăria este să aducă într-o situație de normalitate această zonă, ceea ce e în regulă. Însă ar trebui să își asume exproprierea suprafețelor adiacente străzilor în așa fel încât să le optimizeze. Pe plan, una e mai lungă, alta nu. Este nevoie și de dotări publice, de loc de joacă, de spațiu verde pentru o astfel de dezvoltare”, a arătat arhitectul Vlad Negru. Alți colegi din comisie au cerut cartarea construcțiilor ilegale din această zonă semnalând că de pe planșe se pot vedea „patru anexe agricole cu parter, etaj și mandardă care sunt toate recente și în plin șantier”.

„Nu sunt recente. În prezent nu sunt imagini actuale pe Google din această zonă. Ultimele sunt din 2017 având în vedere că există un obiectiv strategic în zonă. Însă o actualizare se poate realiza de către proiectanți”, a intervenit arhitectul șef.

Arhitectul Gheroghe Elkan a arătat că o astfel de introducere în intravilan e bună de dat exemplu la facultate pentru a provoca studenții să o soluționeze. El a criticat proiectanții pentru soluție arătând că nu se poate introduce mecanic un teritoriu în intavilan fără a-l regenera din punct de vede urbanistic și să îl dezvolți cu o rețea de străzi și transversale, nu doar longitudinele. Mai mult, el a spus că, fără bilanț teritorial, nu poate fi avizat un astfel de proiect, mai ales că el trebuie să spună clar cât reprezintă partea de locuire, cât rețeaua de drumuri, cât partea de dotări și spații verzi.

Arhitectul șef a cerut proiectanților să corecteze profilul străzii principale propuse în cartier, dar și să vină cu un plan de mobilare care să răspundă unui viitor cartier de locuințe. „E mult mai bine, dezvoltarea are o formă urbanizată, parcelele au dimensiuni corecte, mai trebuie făcute mici chestiuni care să reglementeze situația de acolo”, a spus și Negru.

Alți specialiști din comisie au făcut și niște recomandări, cu titlu de glumă, arătând proiectanților că și la Turda, primarul trebuie să facă un top al rușinii cu arhitecți. Aceasta pentru a penaliza, cum și primarul Emil Boc a promis că face la Cluj, cu cei care proiectează case în extravilanul orașului.

Delii AICI despre dezvoltările din extravilanul municipiului Cluj-Napoca.

Vezi și: Soluția magică pentru Clujul ilegal vine de la arhitecții din comisia lui Boc

Boc, somat de organizația profesională a arhitecților din Transilvania să nu mai critice generic arhitecții, ci să îi nominalizeze cu nume și prenume pe cei din topurile rușinii

(parcelele care nu se întâlnesc potrivit palnșelor cu parcelările din zonă)

(cu roșu, zona unde s-au cerut dotări și spații verzi)

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.