Închide

Cum se poate transforma cercul vicios al deșeurilor din Someș într-un cerc virtuos

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 28, 2021 0 295

Sesizări colective și adrese, cointeresarea locuitorilor și mediului economic sau strategii dedicate, sunt câteva dintre soluțiile activiștilor de mediu din Cluj dar și specialiștilor arhitecți la criza gunoielor de pe râul Someș. Aceste soluții au fost aduse în atenția publică în cadrul Someș Delivery, ediția din 2021 care a avut ca arie de interes zona industrială din municipiul Cluj-Napoca. Cel care poate aduce schimbări cu impact real pe râul care traversează Clujul este Planul Urbanistic Zonal (Masterplanul Someșului) realizat de spaniolii de la Practica, consideră arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură.

 

Legat de malurile Someșului și zona industrială, arhitectul Șerban Țigănaș, a amintit că există un proiect de concept de amenajare a malurilor Someșului în intravilanul municipiului Cluj-Napoca care se dorește extins în amonte și aval obținut printr-un concurs și care a condus la un contract aflat în derulare ce presupunea dezvoltarea proiectului câștigător într-un Plan Urbanistic Zonal, plus proiecte concrete. Primăria a început deja respectivele proiecte concrete, însă PUZ-ul nu a fost deocamdată aprobat. „PUZ-ul pentru Someș oferă prilejul unei dezbateri publice prin care cei intersați vor putea să își exprime punctele de vedere. Spre exemplu zona industrială ar trebui să își schimbe caracterul și să profite de proximitatea la râu. Aici e o chestiune foarte importantă de menționat. Dacă zona respectivă își schimbă caracterul devenind mixtă, unde să apară și locuirea dar să se păstreze și activitatea economică pentru cei care doresc, atunci e un prilej să fim exponenții unor principii legate de culoarul verde-albastru al Someșului pentru cointeresarea locuitorilor și mediului economic pentru un râu curat”, a subliniat Țigănaș. Mai mult, el a spus că demersurile pentru Someș sunt susținute de cei 600 de studenți ai Facultății de Arhitectură și de cele 80 de cadre didactice. „Vreu să spun că mare parte din instalațiile concepute și construite în cei 7 ani de Someș Delivery au fost realizate de studenți. Vestea nouă și bună este că anul acesta s-a schimbat legislația și voluntariatul este o disciplină facultativă introdusă în toate universitățile din țară care apare sub formă de credite în suplimentul de diplomă al studenților când termină studiile. Zeci de mii de studenți au posibilitatea să facă voluntariat. Iar acum, în particular, studenții de la arhitectură sunt o resursă pe care trebuie să o jucăm în Cluj, să primească oferte de practică de la organizațiile civice, pentru a realiza culoarul verde albastru pe Someș”, a mai precizat arhitectul, în cadrul unei dezbateri recente (4 noiembrie) din cadrul ediției 2021 a Someș Delivery care a avut loc în zona industrială din Cluj-Napoca.

O altă pârghie împotriva gunoiului de pe Someș sunt sesizările colective și adresele punctuale către autoritățile locale pentru a acționa împotriva celor care aruncă deșeuri sau a ecologiza zonele, spune activistul SOS Adrian Dohotaru. Astfel de sesizări au funcționat (din păcare doar pe termen scurt) în comuna Florești unde s-au aplicat amenzi de către poliția locală sau s-au ecologizat porțiuni de maluri.

Activistul Marius Mornea de la Clujul Sutenabil a nominalizat necesitatea cointeresării locuitorilor și a mediul economic, dar cea de a dezvolta proiecte concrete pentru accesibilizarea Someșului prin îndepărtarea gardurilor care există în prezent pe maluri în mai multe zone cu locuințe, vechi sau recente. „Dezvoltările private noi preiau gardurile din practica celor vechi. Ar fi nevoie de un model pentru aceste zone, un design care să profite de conceptul PUZ-ului pentru Someș prin care împrejmuirile să fie descurajate. Când văd, spre exemplu, un gard la Someș la ștrandul Clujana, îmi dă cu virgură”, a semnalat Mornea.

„Dacă locuitorii și mediul economic vor primi beneficii, ele trebuie să fie relativ concrete și făcute sub mai multe forme. Ar putea fi discutate o serie de metode și o campanie bazată pe o structură clară. Apoi în ceea ce privește cointeresarea mediului economic, ar trebuie implicați operatorii riverani dar și, în general, cei din zona metropolitană, tot printr-o strategie și o campanie. S-a mai încercat în Cluj-Napoca de către Primărie pe partea de mediu, o campanie cantitativă, nu calitativă pentru adoptarea de spații verzi în oraș de către diferite companii care au primit vizibilitate sau deduceri de taxe în urma unor astfel de atitudini. Someșul are nevoie de dezvoltarea unor strategii dedicate. PUZ-ul Someșului nu dă soluții de design, dar în cadrul reglementărilor și a regulamentului său se pot descrie ce fel de împrejmuiri sunt acceptate, sau că nu sunt acceptate”, a mai spus Țigănaș.

Gunoiul de pe Someș este o chestiune care ține și de lipsa de educație în cazul clujenilor din Zona Metropolitană, a apreciat Giana Popa din cadrul Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj. Ea a semnalat că există foarte multe reclamații cu privire la gunoiul de pe Someș, că lumea e nemulțumită, dar că angajații de la Apele Române intervin pentru curățarea albiei, însă nu o pot face peste tot, mai ales că, spre exemplu, în zona industrială există zone cu vegetație densă, maluri inaccesibile etc. „În Florești, s-a mai ameliorat stituția, însă nu e cea mai pozitivă soluție să existe containere pentru gunoi chiar pe malul apei pentru că deșeurile în exces aruncate ajung tot în apă. O statistică lunară arată că la barajul de reținere a plutitorilor din cartierul Grigorescu montat pe Someș ajung 10 metri cubi de gunoaie. Noi le retragem, Primăria le transportă. Se fac acțiuni de curațenie, dar nu durează decât o săptămână curățenia. Educația cetățenilor lasă de dorit. Comunicăm, colaborăm cu autoritățile locale din Cluj și Florești, dar nu facem față nivelului în care cetățeanul înțelege să fie disciplinat și să aibă o acțiune civică, să își dorească să fie curat în jurul lui, să vrea un râu curat în localitate și să nu aleagă să fie pasiv”, a subliniat Popa.

Stelian Popa, inspector de mediu din cadrul Poliției locale a Primăriei Cluj a spus că în 2021 s-au făcut acțiuni repetate de verificare în zona industrială din Cluj-Napoca prin care trece Someșul, că s-au aplicat 26 de sacțiuni (începând cu luna aprilie) în valoare de 80.000 lei, plus s-au ridicat 130 de tone de deșeuri pe cale administrativă de pe malurile Someșului sau ale Nadășului. „Am identificat 12 locuri vulnerabile și am solicitat montarea de camere de supraveghere”, a mai spus Popa.

„În prezent cursul de apă funcționează ca un canal colector al deșeurilor din multiple zone, generând cantități de deșeuri ce depășesc capacitatea de gestiune, atribuțiile și resursele SGA. Conform rolului său formal, SGA are responsabilitatea asigurării calității și debitului de apă prin intervenții în cazul blocării cursurilor de apă sau proiecte de amenajare pentru siguranța și protecția populației și a faunei (de exemplu proiectul de asigurare a migrației ihtiofaunei pe segmentul Gherla – barajul Gilău). Managementul deșeurilor este o responsabilitate a administrațiilor locale și necesită colaborări interinstituționale pentru a extrage deșeurile din râu, a le transporta la puncte de procesare, a le sorta, valorifica sau stoca. Din păcate, prin închiderea actorilor industriali locali din lanțul de valorificare al deșeurilor (Mucart – carton și hârtie, Fabrica de Sticlă Turda etc.) se creează o presiune mare pe logistica de transport și capacitatea de stocare a deșeurilor. Astfel încât zone vulnerabile, cum e zona Oserului, unde atât capacitatea de prevenire, cât și cea de intervenție și curățare sunt depășite, devin surse semnificative de poluare. Este nevoie de un protocol și un efort sincronizat al autorităților pentru a putea gestiona astfel de zone”, a spus și arhitectul Marius Moga de la Atelier Mass, implicați în acțiunile Someș Delivery, după dezbaterea din 4 noiembrie.

Masterplanul Someșului, gata abia în primăvara lui 2022

Ovidiu Cîmpean, directorul de dezvoltare al Primăriei, a spus pentru Actualdecluj.ro că Masterplanul pentru Someș va fi pregat Primăriei de către biroul spaniol Practica în primăvara lui 2022. În primă etapă, municipalitatea s-a concentrat asupra intervențiilor concrete pe malurilor Someșului, confor viziunii generale impuse de acest PUZ, pentru a putea demara proiectele de modernizare a malurilor în cartierul Grigorescu, a revitalizării platoului Sălii Sporturilor sau pentru modernizarea Parcului Armătura. Cîmpean a mai spus că în momentul în care va fi gata, Masterplanul va fi prezentat public și că se poate discuta eventualele sugestii care vin pentru ca el să producă impact și asupra deșeurilor de pe Someș.

Recent, Primăria a făcut un inventar al gunoaielor din albia Someșului din zona podului Grigorescu, curațate odată cu demarara șantierului de modernizare a acestei zone. Vezi și: Gunoaie în Someș, au curățat ce s-a putut, au rămas anvelope în mâl

Someș Delivery în Florești și în zona industrială din Cluj-Napoca

Inițitiva Someș Delivery i-a chemat pe clujeni între 14 și 9 noiembrie să descopere Someșul în zona industrială din Cluj-Napoca printr-o serie de evenimente care au cuprins tururi ghidate – fizice și virtuale, ateliere de reciclare, spectacole pentru copii, dezbateri, grupuri de lucru, conferințe. Odată cu primele evenimente programate la începutul lunii septembrie 2021 în comuna Florești, Someș Delivery a lansat campania  Someșul|Culoar Verde-Albastru prin care organizatorii (asociațiile Atelier Mass, Clujul Sustenabil și SOS Cluj) încearcă, împreună cu specialiștii, autoritățile locale dar și cu cetățenii, să caute soluții pentru transformări pe zeci de kilometri, cu piste de biciclete, alei pietonale, un râu fără gunoaie sau arii protejate. Activiștii au discutat și militează pentru crearea unui Consiliu al Apei din care să facă parte toate administrațiile și instituțiile care au legătură cu Someșul și care în primă fază să aibă un rol consultativ iar ulterior să fie asumat de o autoritate locală pentru ca deciziile și proiectele să poată deveni realitate.

Vezi și: Ambiții după Someș Delivery în Florești: crearea unui parc similar cu Parcul Central din Cluj pe malul Someșului sau activarea unui Consiliul al Apei

Consiliul Metropolitan al Apei în Cluj pentru transformarea culoarului Someșului în zona naturală protejată. Facultatea de Arhitectură și Urbanism pune umărul la activarea lui

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare