Consiliul Metropolitan al Apei în Cluj pentru transformarea culoarului Someșului în zona naturală protejată. Facultatea de Arhitectură și Urbanism pune umărul la activarea lui

O organizație ar trebui creată și activată pentru a se ocupa la nivel metropolitan, nu doar în Cluj-Napoca, de transformarea culoarului Someșului într-o zonă naturală protejată. În urma ediției Someș Delivery organizată în 2021 în Florești, comuna cu blocuri haotice de lângă municipiu, arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, a oferit cadrul instituțional pentru crearea Consiliului Apei. El a explicat pentru Actualdecluj.ro de ce e importantă activarea acestei organizații dar și de ce a decis ca instituția pe care o conduce să fie locul unde ia naștere o entitate unică în România.

“Ideea formării unei entități care să genereze proiecte, să monitorizeze evoluțiile și să faciliteze colaborarea dintre cei interesați și responsabili de diferite aspecte care țin de rolul Someșului în oraș și în zonă are câțiva ani. Ea s-a discutat prima oară la o ediție anterioară a Someș Delivery, cea de la Parcul Armătura, din Cluj. Atunci ne gândeam la un Consiliu cu reprezentanți care să comunice și să dezbată, fiind o curea de transmisie între societatea civilă organizată și instituțiile relevante. Acum, la Florești, în amonte, într-un cadru în care mai multe organizații s-au asociat pentru a facilita întâlnirea și mai mulți politicieni și funcționari publici s-au alăturat discuției, ideile au evoluat. Se vorbește despre a nu limita amenajările de pe Someș la traseul din intravilanul municipiului, așa cum este prevăzut prin Masterplanulrâului Someș, ca rezultat al concursului de soluții din 2017. Intenția logică este de a prelungi studiile și propunerile atât în amonte, cuprinzând Floreștiul și Gilăul, ambele localități pe Someșul Mic și poate și mai sus spre izvoare, dar și în aval, cu Apahida și poate până la Bonțida și de ce nu chiar mai departe, spre Gherla și Dej, spun acum. S-ar putea defini și crea o arie naturală protejată care să cuprindă râul, malurile și un culoar relevant, care să ofere o adevărată conexiune între diferitele zone și să permită folosirea sa în scopuri de agrement, relaxare și chiar dezvoltare sustenabilă. Ipoteza unei mobilități alternative pe acest culoar a fost foarte apreciată mai ales de cei din amonte, știut fiind faptul că Floreștiul mai ales, dar nu doar el, este sufocat de o serioasă problemă de trafic vehicular. A putea călători cu bicicletele pe un astfel de culoar nu ar fi doar mult mai repede și mai sănătos, dar și mult mai plăcut, având în vedere cadrul natural care are secvențe încântătoare”, a explicat Șerban Țigănaș, decanul FAU. 

Ca să devină o voce relevantă în spațiul public din Cluj, viitorul Consiliu al Apei are nevoie de un cadru instituțional unde să fie creat ca organizație iar cel mai bun loc este Facultatea de unde au pornit primele proiecte imaginate de studenți pentru a întoarce clujenii cu fața la Someș.

“Am propus să ne gândim la arhitectura organizatorică a acestui Consiliu al apei, sau cum îl vom numi, astfel încât el să devină operațional, să cuprindă membri din zona organizațională, instituțională, administrativă dar având și membri persoane doritoare și care susțin aceste idei. Această organizație trebuie să aibă o voce construită din convergența vocilor membrilor ei, să aibă o relevanță a discursului în spațiul public, să știe folosi și interpreta favorabil legislația existentă și să propună modificările necesare, acolo unde este cazul. Pe moment se pare că cea mai delicată problemă de rezolvat pentru ca proiectul culoarului ”verde-albastru” este traversarea în apropierea Someșului a zonei închise a puțurilor de apă dintre Cluj-Napoca și Florești, gestionată de Apele Române, ca sursă de rezervă de apă potabilă. Soluțiile se pare că încep să apară ca posibile, chiar dacă inițial părea că este un subiect neabordabil, din motive legale. Personal sunt convins că acest consiliu ar fi benefic pentru că există și ne-am întâlnit deja cu oameni inimoși care sunt deja implicați în administrații și instituții, politicieni sau profesioniști, care s-au declarat interesați și chiar încântați de potențialul acestor idei și proiecte. Concursul de soluții ar fi instrumentul care va fi pregătit, la fel ca în cazul Masterplanului citat, pentru Cluj-Napoca. Facultatea de Arhitectură și Urbanism ar putea să fie o gazdă pentru discuții și întâlniri și să ajute cu resursele pe care le are, constând în studenți și în profesioniști. Am făcut această ofertă în calitate de decan, constatând că deja foarte mult din ceea ce s-a făcut legat de Someș se datorează tinerilor studenți sau absolvenți ai noștri”, a mai arătat Țigănaș.

Activiștii implicați în ediția Someș Delivery, organizată între 4 și 5 septembrie în comuna Florești, într-o zonă verde cu vedere la Someș, însă greu accesibilă, plină de munți de pământ și deșeuri din construcții dar și gunoi care plutește pe apă, spun, după două zile de evenimente, că au reușit să aducă pe malul râului oameni din Florești care nu au mai fost niciodată în zonă dar și că au avut discuții interesante cu reprezentanții comunelor din aval și amonte de Cluj-Napoca pentru a întoarce toate localitățile cu fața spre apă.

Vezi și:

Ambiții după Someș Delivery în Florești: crearea unui parc similar cu Parcul Central din Cluj pe malul Someșului sau activarea unui Consiliul al Apei

 Sursa foto: Somes Delivery Facebook

Nici un comentariu

Actual de Cluj