Cum era să aibă Clujul propria grădină zoologică, în Mănăștur – și de ce nu s-a mai făcut niciodată

Puțini clujeni știu că orașul a fost pe punctul de a fi dotat cu o grădină zoologică de câteva hectare, înaintea industrializării orașului – proiect ce a și dus la dispariția ideii.

Grădina zoologică din Cluj-Napoca urma să fie amenajată pe o suprafață de câteva hectare în imediata vecinătate a pădurii Făget, la capătul străzii Câmpului din Mănăștur, în vremea când în zonă se aflau doar case. Artizanul acestei idei a fost arhitectul Lia Gyemant, care a inclus-o în proiectul mai amplu al construirii a jumătate cartierul Mănăștur, ceea ce e acum sunt străzile Câmpului și Mehedinți.

Proiectul îi aparține arhitectului Emanoil Tudose, pe care l-am întrebat de ce a fost inclus proiectul grădinii zoologice și de ce, până la urmă, a fost abandonat. „Noi eram sub influența urbanismului sovietic, rușii discutau toate lucrurile la o scară uriașă, foarte mare. Ei lucrau cartierele, zonele de locuințele și orașele extrem de meticulos, aveau norme pentru orice: atâția metri pătrați pentru grădiniță, comerț, tipuri de comerț, unde e poștă, farmacie, dispensarul, spitalul, unde joacă bătrîânii șah, unde se întâlnesc tinerii să zdrăngăne la chitară – în Gheorgheni sunt niște elemente săpate în pământ, foarte mici amfiteatre cu 10-12 locuri, special făcute pentru cântat la chitar[. Erau niște detalii de soiul acesta extrem de puse la punct. În înșiruirea de a ține cont de toate acestea apărea ca necesitate normativă ca la un oraș cu atâtea mii de locuitori trebuie o grădină zoologică. Nu a fost o idee a unuia dintre noi, era o normă, trebuia să apară în Cluj o grădină zoologică. Era ideea colegei mele Lia Ghiemant și eu am susținut-o, în capătul străzii Câmpului era o amplasare perfectă pentru o grădină zoologică, multe hectare, era o grădină zoologică de mărime medie, nu era un colos. Dar cu asta a rămas, o pată de culoare.  Dar au apărut alte probleme, a trebuit să facem multe apartamente, am trecut în campania de făcut locuințe, industrializarea a fost extem de brutal la Cluj, unde au venit dintr-o dată mii și mii de oameni. În jur de 9.000 de apartamente se făceau pe an, în Cluj. Era ceva uriaș, ani de zile s-a făcut așa, astfel că tot ce însemna dotare, de exemplu această grădină zoologică, a trecut pe planul II, pentru că nicio dotare nu era trecută în ideea de întrecere socialistă.
indicatorul erau unitățile locative. iar ca unitate de bază era apartamentul, nu garsoniera, ca la Cluj șefii să poată raporta am inventat apartamentul de 18,10 metri pătrați, pentru că până la 18 era garsonieră”.

Grădina zoologică a Mănășturului nu e singurul proiect comunist „pe hârtie” ce n-a mai văzut niciodată lumina zilei. De exemplu în zona unde acum e ștrandul Sun, între Mănăștur și Grigorescu, ar fi trebuit să fie amenajată ceea ce Tudose caracterizează ca „cel mai mare centru de distracție al Clujului, cu plaje și cârciumi”. „Singura chestie care s-a făcut e ștrandul Sun. Urma să fie și un fel de tampon între captarea de apă și restul Clujului, era o poveste extrem de interesantă și am tras multă vreme. Dar n-a fost finanțat niciodată pentru că se mergea foarte tare pe apartamente, acestea erau prioritare”, spune el.

Tot în Mănăștur, în locul actualului complex comercial Big, inițial era prevăzut un parking cu 500 de locuri, în perioada în care mașinile erau o apariție rară pe șoselele orașului. „Amplasamentul a rămas mulți ani liber, demolat, curățat frumos pentru un garaj. Dar pe urmă a apărut moda Big-urilor și șefii au zis „perfect, numai bine încape aici un Big”, spune acum Tudose. Și tot în Mănăștur, unde acum e fast food-ul McDonald’s, urma să fie amenajată o stradă pietonală, cu acces interzis pentru mașini. Tudose rememorează: „Mănășturul fusese conceput pe ideea de a avea o stradă comercială de sus până jos, o stradă pietonală și asta îmi pare tare rău că nu s-a făcut. Pe vremea aceea toată circulația pietonală, foșgăiala din comerț, creșe, școli trebuia să se facă interior, fără să fie intersectată de mașini”.

Arhitectul Emanoil Tudose, acum pensionar, este cel care a proiectat mare parte dintre cartierele comuniste ale Clujului – trei sferturi din Mănăștur, mare parte din Mărăști și așa mai departe.

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.