Închide

Fără finanțare europeană, proiectul parcului industrial din Feleacu va fi reșapat

AdministrațieDezvoltareTop NewsUncategorized by Cosmina Fernoaga - apr. 30, 2015 0 606

Consiliul Județean a adoptat Hotărârea prin care renunță la contractul de finanțare europeană, pentru cel de-al patrulea parc industrial. Se renunță la finanțare, dar nu și la lucrări, a ținut să precizeze liderul Consiliului Județean, Vakar Istvan.

Consilierii județeni au reproșat executivului că au gestionat prost proiectul Tetarom IV și că acesta ar fi motivul pentru care s-a ajuns la rezilierea contractului de finanțare. Ei au cerut inclusiv să se recupereze eventualele prejudicii. Managerul de proiect, Mariana Rațiu, a arătat că a făcut notificare în scris, încă de la început, privind toate neclaritățile pe care le-au semnalat firmele ofertante, în documentația proiectului. Ea susține, tocmai, că a recomandat fostei conduceri a Consiliului Județean să nu apeleze la linia de finanțare europeană, având în vedere problemele semnalate. Numai că executivul Consiliului Județean de la momentul respectiv nu a dorit să țină cont de argumente.  De abia acum, după ce constructorul a ajuns în etapa implementării, s-a stabilit, oficial, că majoritatea cantităților de lucrări prevăzute în proiectul tehnic nu corespund cu realitățile din teren. Dacă s-ar fi continuat în această variantă, administrația județeană avea obligația să achite un cost suplimentar de peste 50 de milioane de lei.  Mai mult, contractul de finanțare europeană obligă beneficiarul, adică pe Consiliul Județean, să-și asume tot soiul de termene și de obligații legat de funcționalitatea noului parc industrial. Iar în cazul în care aceste sarcini ar fi fost încălcate, apărea riscul înapoierii banilor europeni. Așa se face că plenul Consiliului Județean a acceptat să rezilieze contractul de finanțare, de comun acord cu finanțatorul. Vakar Istvan a mai explicat că nu există nici un risc privind impunerea unor penalități, având în vedere că nu s-a ajuns să se cheltuie vreun leu din suma contractată de la UE. „Sigur, firma care a greșit inițial proiectul tehnic trebuie să plătească pentru această eroare. Acum nu avem altă soluție decât să găsim resurse pentru a mergem mai departe cu lucrările. Vom reevalua ceea ce este de făcut, împărțim lucrările și eșalonăm cheltuielile pe o perioadă mai lungă de timp. Apoi dăm drumul la noi licitații și mergem mai departe cu proiectul. Avem noroc că situația este înțeleasă și de antreprenorul care a câștigat inițial acest contract”, a comentat Vakar.

Populism ieftin pe tema: cine e de vină?

Vreo doi consilieri județeni care în viața de zi cu zi se ocupă cu făcutul de nimic (Mihai Seplecan&Rares Rusu) au prins momentul prielnic pentru a demonstra că știu să se facă auziți. Printre acuzații, lamentări – unul mai încurca din când în când proiectele – concluzia finală a fost aceea că cineva trebuie să răspundă, obligatoriu, că prea au auzit ei „din presă” că sunt multe proiecte de investiție care s-au blocat. Vinovați pentru blocaje, în opinia lor, nu pot fi decât funcționarii, sigur, că doar nu firmele care au luat/furat niște bani mulți, fraudând interesul public. Și nici conducătorii șpăgari care au vrut cu orice preț să-și facă publicitate pe seama unor proiecte nefezabile. Vakar Istvan a subliniat un amănunt prețios – că pentru recuperarea investiției pe care Consiliul Județean o face în noul parc industrial, ar fi nevoie să treacă peste 140 de ani. Însă cei doi consilieri au rămas imuni la o astfel de informație. Pe de altă parte, au fost și reacții pertinente legat de situația proiectului Tetarom IV. De pildă, consilierul PSD Vasile Sălătioan a reclamat că în mod normal, firmele care au făcut ofertă pentru realizarea Tetarom IV aveau obligația să semnaleze de la bun început că proiectul tehnic conține inadvertențe: „Când vorbim de ofertanți, spunem constructori, care se presupune că sunt niște specialiști. Ei chiar nu aveau nici un motiv să ajungă până în etapa de implementare cu un asemenea proiect tehnic. Aveau obligația să ne semnaleze de la bun început toate neclaritățile.”  Și pentru că directorul Tetarom, Viorel Găvrea, a ținut să se disculpe, susținând că el nu este responsabil sub nici o formă de modul în care a fost gestionat acest contract, consilierul PNL, Steluța Racolța, l-a pus imediat la punct: „Cum puteți spune că nu ați fost prezent în acest proiect, d-le Găvrea? Oare noi vorbim aici despre abatorul din Iclod, sau despre ce anume? În ultimii patru ani pe unde ați fost, când noi am tot dezbătut bugetele care vă implicau în mod direct?”. Argumentul lui Racolța a fost susținut și de consilierul PSD Dan Canta, care de asemenea i-a criticat atitudinea lui Găvrea. „Chiar așa, d-le Găvrea, cum puteți spune că nu știți nimic. Nu sunteți dumneavoastră administratorul Tetarom? Nu ați primit bugete de la Consiliul Județean?”. Găvrea a subliniat că sarcina echipei sale a fost strict aceea de a obține titlul de parc industrial, de care, de altfel s-a și achitat. În privința gestionării și implementării proiectului european ce viza investiția din Tetarom IV, responsabilitatea a aparținut Consiliului Județean. „Noi nu am lucrat deloc pe partea de implementare, nu a fost sarcina noastră. Cu tot respectul, nu vă înțeleg întrebarea”, a comentat Găvrea. Managerul de proiect, Mariana Rațiu, a explicat pentru Actualdecluj.ro că inițiativa privind demararea acestui proiect a aparținut  conducerii Tetarom. Documentația privind realizarea acestei investiții a fost de asemenea realizată de Tetarom. Partea de implementare a revenit, într-adevăr, echipei Consiliului Județean: „Noi ne-am ocupat de implementare, însă, am preluat documentațiile care au fost transmise de Tetarom, avizate de ADRNV. Nu am avut absolut nici un control asupra modului în care s-a realizat acel proiect tehnic”, a comentat Mariana Rațiu.

 

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.