S-au lăudat care mai de care că aduc milioane de euro gratis pentru Cluj prin votul lor, doar ca să constate acum că s-au trezit prea târziu și banii trebuie rambursați. Motivul – birocrația și politicienii europeni. Proiectul – o fabrică socială într-un proiect european inovativ, de 7,1 milioane de euro, la Cluj. Acum, pentru că birocrația a împins aprobările cu nu mai puțin de doi ani, banii trebuie returnați. Vestea bună e că proiectul a fost implementat – e adevărat, doar pe jumătate – și fără banii europeni.

Vorbim despre proiectul combinatului social de la Câmpia Turzii, unde urmau să fie angajați 500 de foști salariați ai Mechel, fosta Industria Sârmei, acum doar o platformă industrială goală. Cea care a scris proiectul e Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM), care l-a trimis Comisiei Europene încă din 2012, și unde a stat la dospit doi ani până să fie aprobat. Apoi, pentru că avizul a venit la expirarea mandatului fostei garnituri a Parlamentului European, proiectul a fost analizat și aprobat doar de noua garnitură, în toamna anului trecut. Prea târziu însă pentru șomerii de la Câmpia Turzii.

Cel care a scris proiectul AJOFM e directorul Daniel Don, care acum încearcă un sentiment de amărăciune – sunt 2,5 milioane de euro bani europeni gratis care trebuie rambursați pentru că nu au putut fi cheltuiți și alți 2,5 milioane de euro de la bugetul de stat, cu aceeași destinație. Don explică pentru actualdecluj.ro:

„Lucrurile sunt foarte simple: proiectul combinatului social avea două componente majore – înființarea întreprinderii sociale cu 250 de angajări și alte 250 de angajări rezolvate prin măsuri active cum sunt cele ale AJOFM. Proiectul a fost depus în 2012, în decembrie, și a stat în evaluarea Comisiei până în mai 2014, când l-a aprobat. Dar între timp Parlamentul European s-a schimbat, de Parlament a trecut doar în septembrie 2014, urmând ca decizia de alocare a banilor să fie în 19 noiembrie, când s-au și virat banii
dar pentru partea de măsuri active s-au cheltuit bani din bugetul ajutorului de șomaj și s-au angajat 453 de persoane. În perioada de când s-a depus proiectul până a început, pentru că fizic a început în 1 martie 2013, adică din 22 decembrie și până în 1 martie adică ieri, am mai angajat 108 persoane din afara proiectului, tot din rândul disponibilizaților de la Mechel; noi ne-am realizat indicatorul, chiar și fără înființarea întreprinderii sociale. Dar întreprinderea socială nu am putut-o plăti pentru că nu este cuprinsă ca măsură activă în legile naționale. Dacă proiectul era aprobat mai devreme cheltuiala cu această măsură activă era eligibilă, dar nu a fost aprobată de parlament decât în octombrie deci cheltuiala mai curgea din octombrie până în 1 martie 2015, adică ieri, și nu a fost destul timp, partenerii noștri ne-au spus că e nevoie de minim 12 luni pentru a pune pe picioare fabrica. Așa că dacă am fi cheltuit banii nu am fi atins obiectivul, era declarat neeligibil și nu mi-am asumat această cheltuială. Noi știam partea asta cu neeligibilitatea și perioada scurtă de timp, dar voiam să facem întreprinderea, măcar o secție mai mică, chiar dacă nu am fi atins pragul de 250 de angajați, iar după aceea să obținem o derogare de la regulament și să ne extindă perioada de implementare. În 15 octombrie am făcut o solicitare Comisiei Europene pentru prelungirea termenului de implementare, plus o solicitare de a ne accepta să utilizăm un cont ESCROW, care presupunea să punem banii și chiar dacă nu se realiza fabrica operațional banii să fie cheltuiți iar fabrica să devină operațională mai târziu. Am făcut o ședință de lucru cu CE În 19 ianuarie la Cluj, cu toți reprezentanții, i-am convocat la fața locului, unde împreună cu reprezentanții Chimica (beneficiarul produselor realizate în întreprinderea socială-n.red.) s-a convenit că timpul e totuși prea scurt și nu s-ar putea realiza fabrica. Comisia Europeană ne-a spus că proiectul și ideea sunt bune, inovative, și să scriem un alt proiect pe altă linie de finanțare care să rezolve problema. Așa am pierdut 5 milioane de euro”.

În afara birocrației europene și a politicienilor o parte din vina pentru griparea derulării proiectului, și nu doar a acestuia, o au birocrații de la Organismele Intermediare Regionale, așa numitele OIR-uri, care supraveghează derularea proiectelor și de multe ori taie finanțări din pix, ori își dau aprobările în timp prea lung. Don explică: „în România avem niște OIR-uri care ucnosc mai mult sau mai puțin regulamentele europene, vin și-ți taie suma, vin și zic domnule, din punctul meu de vedere e neeligibil, după aia eu trebuie să stau să demonstrez în instanță că de fapt este eligibil. La proiectele europene mai avem de lucru, toți beneficiarii sunt nemulțumiți de modul în care sunt administrate. Organismele care monitorizează sunt o problmeemă majoră, așa că beneficiarul nu-și asumă unele decizii. Pentru că dacă unul dintre funcționari a tăiat o sumă, dacă rămâne neeligibilă și am cheltuit-o eu o pun din buzunar. Cu unele dintre proiectele europene ale AJOFM sunt în procese de patru ani, inclusiv la Înalta Curte, în total 8 procese”.

„Noi am făcut un proiect unde am găsit locuri de muncă și finanțarea pentru a se realiza locurile de muncă;
Înființam cea mai mare fabrică socială din România. Am un sentiment de regret, cum să nu-l am, dar nu puteam face mai multe”.

Amintim, în toamnă după ce Parlamentul European și-a dat avizul pentru proiect comisarul european Corina Crețu spunea următoarele: „această decizie este foarte importantă deoarece vine în sprijinul a 1000 de foști angajați ai Mechel Câmpia Turzii, oameni pe care i-am întâlnit acum câteva luni și care își pierduseră orice speranță. Astfel, lucrătorii concediaţi vor beneficia de servicii personalizate care asigură reinserţia profesională a acestora. Raportul votat astăzi subliniază reacţia rapidă a autorităţilor din România care încă din luna martie 2012 au inceput implementarea acestui pachet de servicii personalizate, respectiv cu mult înainte de a se lua decizia la nivel european. Mă bucură faptul că am reuşit să adoptăm acest Raport şi astfel, la fel ca și în cazul muncitorilor disponibilizați de la Jucu, să venim în sprijinul celor care au avut de suferit şi a familiilor lor”, a mai adăugat europarlamentarul PSD.

Citește și:

Penibil: doi politicieni europeni se bat pe cadavrul combinatului Mechel iar foștii angajați n-au ce pune pe masă

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.