Închide

Cum a ajuns Boc să fie „faultat” de tinerelul pe care l-a scos parlamentar de Cluj pentru partid

Uncategorized by Luminiţa Silea - mart. 22, 2018 0 1210

O reușită din ultima perioadă a deputatului liberal ales pe Cluj, Sorin Moldovan, a fost să publice un răspuns primit de la Ministerul Transporturilor prin care se spune că, de fapt, centura Gilău-Apahida, botezată drum TransRegio Feleac, poate fi promovată de autoritățile centrale ca să fie realizată din fonduri europene, dar nu este neapărat.

Primarul Emil Boc, cu problemele de trafic pe cap, a pornit de anul trecut un lobby serios pentru a forța ca proiectul Clujului să fie finanțat și îl ridiculizează public pe Moldovan menționând că, de fapt,el a obținut un răspuns copy-paste.

sursa foto: Facebook

Deputatul de Cluj Sorin Moldovan băgat pe gât lui Boc pentru a fi ales pe lista de la Cluj de conducere a  partidului a uzat de intrumentele sale de parlamentar – interpelările-întrebări- și l-a întrebat pe foarte prospătul ministru al Transporturilor Lucian Șova dacă centura de sud a Clujului este o prioritate și implicit dacă există posibilitatea ca fondurile europene să se piardă.

Și, surprinzător, a aflat ceea ce toți oficialii clujeni știau și ceea ce europarlamentarii din Comisia de Transporturi a Parlamentului European au spus la Cluj – că această centură poate fi finanțată din bani europeni, însă nu e obligatoriu.

”Proiectele din sectorul de transport al POIM 2014-2020 se depun pe bază de listă de proiecte prioritizate, urmând ca în urma parcurgerii procesului de evaluare, acestea să fie aprobate dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate și obțin punctajul minim la evaluarea tehnico-economică. După obținerea punctajului minim, proiectele vor fi aprobate cu condiția încadrării în fondurile disponibile la momentul aprobării. Până la depunerea aplicației de finanțare de către CNAIR, nu ne putem pronunța asupra șanselor proiectului de a primi finanțarea”, este răspunsul „smuls” Ministerului Transporturilor de Moldovan.

Cu problemele de trafic supraaglomerat din Cluj pe cap, autoritățile clujene au forțat în mandatul Ministrului Transporturilor Ioan Rus ca centura să fie inclusă în Masterplanul de Transporturi al României depus la Bruxelles. Apoi, fără alte soluții ingenioase care să garanteze mobilitatea eficientă în Cluj și să îi liniștească pe clujenii de rând sau pe investitorii străini, primarul Emil Boc și-a asumat un looby agresiv în fața Guvernului pentru ca proiectul centurii de sud care să lege Autostrada Transilvania de centura Vâlcele – Apahida să fie asumat ca prioritar de autoritățile centrale și să beneficieze de finanțare.

În plus, Boc a reușit cu acest lobby să obțină încheierea unui protocol cu Ministerul Transportului prin care primăriile clujene de pe traseul acestei centuri de 38 de kilometri să realizeze pe cheltuială locală studiul de fezabilitate pentru proiect.

Deja pentru acest studiu a fost lansată licitația cu termen 20 aprilie pentru depunerea ofertelor, contractul fiind evaluat la peste 17 milioane lei.

Despre „reușita” deputatului care nu este din Cluj, dar a fost ales pentru a reprezenta interesele Clujului, Emil Boc spune că Sorin Moldovan a primit un răspuns standard, de tipul „copy-paste”. „Pentru acest proiect al centurii există un protocol al Ministerului cu Primăria Cluj pentru studiul de fezabilitate. După aceea proiectul va intra în licitație și la finanțare. Așa că n-aș sări în vale și n-aș urca pe deal. N-aș sări pe Guvern. Termenul ar fi decembrie 2019 pentru a fi promovat. Atunci discutăm dacă își onorează sau nu Guvernul obligațiile. Răspunsul e o furtună într-un pahar cu apă. N-are legătură cu subiectul”, a afirmat Boc.

Potrivit primarului, s-a negociat 4 luni cu Ministerul TRansporturilor ca proiectul centurii de la Cluj să fie pornit pe „barba’ autoritățilot locale și cu noroc în 2024 (în eventualitatea finanțării din bani europeni) chiar să se circule pe respectiva centură.

Centura metripolitană Gilău – Cluj Napoca este botezată Transregio Feleac în Master Planul de Transporturi al României,  are 38,3 km şi este estimată la 126,3 milioane de euro. Drumul e împărțit în trei sectoare, dintre care o porțiune de peste 14 kilometri între Gilău și Florești este vitală pentru rezolvarea problemelor de trafic ale celei mai mari comune din România, iar celelalte două sectoare, mare parte pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, vor lua de pe capul oficialilor din administrație durerile generate de traficul din oraș.

Oricum, Marian-Jean Marineascu, membru în Comisia de Transportu a PE, a declarat la Cluj în cadrul unei vizite din martie 2016 că proiectele mari ale României de infrastructură care vor beneficia de finanțare din fonduri europene sunt deja bătute în cuie pentru ciclul 2014-2020 și vizează autostrada Sibiu-Pitești, autostrada Deva-Lugoj, centura Bucureștiului (drum expres) și Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău (drum expres). Membrul PE a mai spus că ce s-a mai reușit a fost includerea în Rețeaua trans-Europeană de transport (TEN-T) a rutelor Iași-Sebeș (Turda) și Calafat-București, deci proiecte finanțabile din bani europeni.

Dezi și:

Comisia de Transporturi a Parlamentului European a vizitat Clujul. „Pac-pac”, orașul visează deja că are centură metropolitană

Sorin Moldovan, bihorean de fapt, dar ales deputat datorită scorului obținut de PNL Cluj, este avid să se tot promoveze în fața clujenilor fără să aibă nimic de spus, nimic realizat și fără să știe cum să lege niște propoziții coerente. Doar pozându-se la masa mare sau cu liderii PNL clujeni.

Vezi și:

Așa arată PNL Cluj, cu liberalii în spate. În față, un tânăr care nu e în stare să lege două propoziții, dar care are un tupeu de marțafoi

Primarul Emil Boc a făcut declarații la postul de radio Realitatea FM, în cadrul emisiunii Clujul în realitate. 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.