Ce-a câștigat azi Clujul taman în timpul unei întâlniri cu membri ai Comisiei de Transporturi a Parlamentului European veniți în oraș pentru a se pune la curent cu planurile sale de mobilitate? Primarul Emil Boc a ținut să ofere răspunsul în mijlocul discuțiilor și prezentărilor cu public de la primărie: printr-o hârtie oficială sosită de dimineață secretarul de stat Marcel Boloș l-a anunțat că centura Gilău – Cluj Nord-Vest poreclită deja „metropolitană” a fost inclusă în Masterplanul de Transporturi al României, deci poate primi finațare din fonduri de coeziune și fonduri publice.

Marian-Jean Marineascu, membru în Comisia de Transporturi a PE, a ironizat momentul anunțului ținând să precizeze că cei din comisie au fost prezenți cu o zi înainte la București unde au purtat discuții câteva ore cu reprezentanți din administrației printre care și cu secretarul Marcel Boloș și într-adevăr este vorba despre o… coincidență fericită pentru Cluj. „Mi-ar plăcea să se facă așa repede și autostrăzi pentru Oltenia”, a adăugat acesta. Marinescu a mai spus că, de obicei, membrii din Comisia de Transporturi din PE fac câte 3-4 vizite pe teren anul, planificate cu un an înainte. „Anul acest a fost vizita în România, unde am fost la București și apoi a fost ales Clujul”, a completat.

Înainte de anunțul făcut de primar, Marinescu a menționat că proiectele mari ale României de infrastructură care vor beneficia de finanțare din fonduri europene sunt deja bătute în cuie pentru ciclul 2014-2020 și vizează autostrada Sibiu-Pitești, autostrada Deva-Lugoj, centura Bucureștiului (drum expres) și Ploești-Buzău-Focșani-Bacău (drum expres). Membrul PE a mai spus că ce s-a mai reușit a fost includerea în Rețeaua trans-Europeană de transport (TEN-T) a rutelor Iași-Sebeș (Turda) și Calafat-București, deci proiecte finanțabile din bani europeni.

Potrivit primarului centura „metropolitană” a Clujului este evaluată la peste 150 de milioane de euro pentru un drum de peste 30 de kilometri. Includerea sa în Master Planul de Transport înseamnă că este posibil să fie, la un moment dat, finanțată din fonduri naționale sau europene. S-a mai reanunțat o dată și traseul: punctul de plecare al centurii este nodul A3 de la Gilău, continuă paralel cu DN1 prin Florești și iese la sensul giratoriu de la Cora, traversează DN1 printr-un pod urmând traseul Bucium – Făget – Selgros; intersectează astfel drumul spre Turda și ajunge la nodul de la Dezmir al centurii Valcele-Apahida, dar și că primăria își asumă conectarea sa la oraș prin bretele de legătură în cartierele Manăștur, Zorilor și Gheorgheni.

Despre centură, primarul a mai anunțat planuri comune cu primăria Florești ca să îndulcească viața celor care tranzitează cea mai aglomerată rută din oraș, cea de pe relația Florești-Cluj. Centura metropolitană a fost calificată ca un plan pe termen mediu și lung.

Ce alternativă pregătesc autoritățile la șoseaua din Cluj mai aglomerată ca ruta București-Otopeni

La întâlnirea de la primăria Cluj-Napoca a fost prezent președintele Comisiei de Transporturi, Michael Cramer, dar și o parte din cei 49 de membri ai acestei comisii, printre care Wim van de Camp, Marian-Jean Marinescu sau Isabella de Monte. Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, cei care au organizat întâlnirea de la primărie cu reprezentanți ai autorităților locale și județene din Cluj au spus că, chiar dacă banii din programele operaționale pe infrastructură sunt bătuți deja în cuie pentru proiectele majore, lucrurile se mai pot schimba, dar nu cu mult. Însă, au mai prezicat că este un semnal bun că membrii Comisiei de Transporturi au ales Clujul pentru vizita de anul acesta din România, după Capitală.

După eveniment, Boc și membrii Comisiei de Transporturi au luat-o la pas prin Cluj-Napoca, ca aceștia din urmă să vadă proiecte făcute cu bani românești (Cluj Arena și Polivalenta) și cu bani europeni (străzile orașului comoară, parcul central și sistemul de bike-sharing).

Sursa foto cover: Emil Boc (Facebook)

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.