Cum sună un titlu pentru Cluj într-o analiză imobiliară realizată la nivel naţional: „Cluj-Napoca: orașul care bate Capitala (și) la chirii”. Mai precis, Clujul este oraşul cu cele mai mari chirii din ţară, potrivit unei analize publicate la început de august de portalul Imobiliare.ro, realizată la nivel naţional, în marile oraşe ale ţării, pe baza ofertelor intermediate de portal. Aşadar, pe baza preţurilor solicitate de către proprietari sau agenţii imobiliare.

Concluziile studiului: Timişoara are cea mai mare rată de creştere, Clujul e cel mai scump. În Cluj, chiria medie solicitată pe segmentul garsonierelor s-a menținut constantă în ultimul an, la o valoare de 250 de euro pe lună. Un apartament cu două camere putea fi închiriat în iulie 2015 cu 320 de euro pe lună, față de 300 de euro pe lună în vara lui 2014. Cel mai mare avans, de la 310 la 400 de euro pe lună, a fost consemnat însă de locuințele tricamerale. “Astfel, Clujul devine orașul cu cele mai mari chirii din țară. Diferențele consemnate în raport cu valorile înregistrate în Capitală sunt: 8% în cazul garsonierelor, 6% în cazul apartamentelor cu două camere, respectiv 5% pentru unitățile tricamerale. Pentru cei care sunt dispuși să împartă o cameră cu cineva, costurile sunt cuprinse între 67 și 125 de euro de persoană”, arată analiza Imobiliare.ro.

L-am întrebat pe Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro, de unde cred realizatorii studiului că vin pretenţiile Clujului rezidenţial.

“Clujul este într-o etapă de boom investiţional şi are câteva atuuri excelente: un număr destul de mare de studenţi, forţă de muncă bine calificată, un aeroport din ce în ce mai bine conectat şi o conducere administrativă care face un excelent PR oraşului. Toate aceste aspecte, alături de investiţii, mai atrag ceva: un comportament specualtiv al jucătorilor economici mai mici sau mai mari. Aşa se explică faptul că într-un oraş secundar ajungem să avem chirii sau chiar preţuri de vânzări comparabile, chiar mai mari decât în Capitală. Problema care se pune e sustenabilitatea pe termen mediu şi lung, principalul efect de boom, implicit de bogăţie locală, fiind dat de sectorul IT, un sector în care vorbim cu precădere de operaţiuni de delocalizare şi mai puţin de operaţiuni inovative cu un grad ridicat de specializare şi generatoare de valoare. Dacă strategiile macro converg înspre a dezvolta această directie, viitorul se anunţă unul pozitiv pentru oraş şi Clujul, alături de Timişoara, poate deveni o alternativă pentru viaţa în Capitală, în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională, aspectul financiar sau viaţa culturală”, consideră Crainic, reprezentantul companiei cu sediu în Timişoara.

Potrivit jucătorilor din domeniu, fie că vorbim de agenţii imobiliare sau de dezvoltarori, mulţi dintre cumpărătorii care susţin în acest moment activitatea pe piaţa imobiliară (rezidenţial şi birouri) vin din sectorul vedetă al momentului: IT-ul, unde companiile fac încă angajări şi se extind. Cu toate acestea, conform datelor făcute publice chiar de clusterul IT, 90% din activitate e outsourcing („lohn-ul” din lumea Înaltei Tehnologii), chiar dacă se încearcă migrarea (şi) spre produse proprii.

Vezi şi:

Cifrele care arată de ce nu e “roz” lumea Clujului IT

Popas, cu afaceri, la Cluj, din patria lui Bill Gates: “O regiune care se focusează aproape exclusiv pe outsourcing nu poate fi comparată cu Silicon Valley”.

Cât despre PR-ul de Cluj al autorităţilor – nu neaparat “excelent”, vă amintim o mostră, de la o întâlnire cu investitorii străini, unde cei din administraţie vorbesc de proiecte dintre care unele se află la acest stadiu de ani de zile: stadiu de proiecte pe hârtii.

Autorităţile colorează Clujul „de vis” pentru investitori. Din declaraţii

Pe segmental apartamentelor noi, Clujul se apropie de Bucureşti şi în ceea ce priveşte valorile la care se vând locuinţele, potrivit analizei semestriale a evaluatorilor de la Darian, care iau în calcul tranzacţiile încheiate, nu preţurie de vânzare postate. Astfel, în cele 15 oraşe considerate poli de dezvoltare analiza Darian arată că preţurile sunt cuprinse între 748 €/mp (la Galați) şi 1.137 €/mp (în București), calculând astfel o medie la nivelul polilor de 909 €/mp, în ușoară creștere față de perioada similară a anului trecut dar și faţă de semestrul anterior. Comparativ cu perioada de început a crizei, anul 2008, s-a înregistrat o scădere de 33%. În ceea ce priveşte apartamentele noi, în Cluj-Napoca preţul mediu unitar în semestrul întâi din 2015 a fost de aproximativ 1.015 €/mp, în creștere cu aproximativ 3.4% față de semestrul doi din 2014 și faţă de semestrul întâi al anului trecut. În zona ultracentrală, apartamentele noi cu două camere s-au vândut cu preţuri cuprinse între 1.150 şi 1.250 €/mp, în zonele semicentrale preţul s-a situat în intervalul 1.100-1.200 €/mp, iar în Bună Ziua preţul pentru apartamentele noi de două camere variază între 975-1.025 €/mp.

Citiţi şi:

Clujul imobiliar în prima jumătate a anului: cât a costat, în medie, un apartament în oraș

Vară rezidențială cu scumpiri: pretenții în plus pe cea mai scumpă piață imobiliară a țării, după București

Cifrele rezidenţialului de Cluj: mai puţine locuinţe noi în judeţ. Cine cumpără?

Vedere din ţară, potrivit Imobiliare.ro – chirii în marile oraşe

Imobiliare.ro prezintă o analiză asupra evoluției chiriilor în marile orașe, luând totodată în calcul costurile aferente pentru împărțirea unei camere între doi studenți – soluție echivalentă cu cea a cazării la cămin. Raportându-se la ofertele de pe piață, studiul Imobiliare.ro face referire la chiriile medii cerute pentru apartamente vechi din șase mari orașe ale țării în iulie 2015, față de iulie 2014.

“Ca în fiecare an, în august asistăm la o creștere a cererii pe segmentul chiriilor, nivelul maxim urmând să fie atins în septembrie. În această perioadă ne așteptăm ca volumul căutărilor să crească cu până la 30%. În contextul în care locurile din cămine sunt insuficiente, închirierea unui apartament pe piața liberă e o provocare pentru studenți, atât în ceea ce privește disponibilitatea ofertelor pe piață, cât și prețul. Provocarea cea mai mare este pentru studenții clujeni. Cluj-Napoca se remarcă prin faptul că a devenit cel mai scump oraș din țară pe segmentul chiriilor, cu diferențe de până la 8% față de București. Asistăm așadar la o premieră pe piața imobiliară din România, pentru prima dată chiriile dintr-un oraș secundar sunt mai mari decât cele din Capitală”, subliniază Adrian Erimescu, directorul general al Imobiliare.ro.

București: valoarea chiriilor s-a menținut la același nivel ca anul trecut

Pe parcursul lunii iulie, suma medie solicitată pentru o garsonieră în bloc vechi din Capitală se ridica la 230 de euro pe lună, aceeași valoare fiind consemnată și în perioada similară a anului trecut, conform Imobiliare.ro. Constant s-a menținut și prețul cerut pentru un apartament cu două camere, ce poate fi închiriat cu 300 de euro pe lună. O locuință tricamerală, pe de altă parte, are acum o valoare medie de listare de 380 de euro pe lună, față de 360 de euro pe lună în vara lui 2014. Luând în considerare varianta împărțirii unei camere de către doi studenți, costurile aferente unei persoane variază între aproximativ 63 de euro pe lună (în cazul unui apartament cu trei camere) și 115 euro pe lună (pentru o garsonieră). La acestea se vor adăuga, desigur, și cheltuieli adiacente precum întreținere, electricitate, cablu, internet etc.

Timișoara: cea mai mare rată de creștere, de până la 20% într-un an

În orașul de pe Bega, o garsonieră poate fi închiriată la un preț mediu de 180 de euro pe lună, în creștere de la 150 de euro pe lună în iulie 2014, consemnându-se o creștere de 20% pe acest segment. Un apartament cu două camere ajunge în prezent la 250 de euro pe lună, față de 230 de euro pe lună în urmă cu 12 luni. Nu în ultimul rând, un apartament cu trei camere ar costa 280 de euro pe lună, față de 270 de euro pe lună în iulie 2014. Totuși, chiriile din Timișoara rămân la un nivel scăzut față de alte orașe comparabile din țară. În cazul închirierii unui apartament cu trei camere de către șase studenți, costurile ar scădea sub 50 de euro de persoană pe lună, în vreme ce, pentru o garsonieră împărțită în doi, acestea ar ajunge la 90 de euro de persoană.

Brașov: creșteri de până în 10%

În orașul de la poalele Tâmpei, o locuință monocamerală costă, în medie, 200 de euro pe lună, la fel ca în perioada similară a anului trecut. Pe de altă parte, pretențiile proprietarilor de locuințe cu două și trei camere s-au majorat ușor, de la 265 la 278 de euro pe lună și, respectiv, de la 335 la 341 de euro pe lună. Pentru doi colegi care împart aceeași cameră, chiria variază între 57 și 100 de euro de persoană, în funcție de tipul apartamentului.

Constanța: majorări importante de preț în cazul apartamentelor cu două camere

În orașul de la malul mării, pretențiile proprietarilor de garsoniere s-au menținut relativ constante față de anul trecut, la o medie de circa 200 de euro pe lună. Majorări de preț au fost consemnate însă de apartamentele cu două camere – de la 250 la 300 de euro pe lună –, dar și de cele cu trei camere – de la 365 la 400 de euro pe lună. Împărțind o cameră în doi, chiria este cuprinsă între 67 și 100 de euro de persoană pe lună.

Iași: scăderi de preț de 6% la apartamentele cu două camere

În capitala Moldovei, o garsonieră poate fi închiriată, în medie, cu 200 de euro pe lună, la fel ca în vara anului trecut. Prețul mediu solicitat pentru un apartament cu două camere se ridică acum la 240 de euro pe lună, față de 255 de euro pe lună în iulie 2014. Pretențiile proprietarilor pentru o locuință cu trei camere au rămas și ele constante, la 300 de euro pe lună. Împărțind o cameră în doi, costurile vor fi cuprinse între 50 și 100 de euro de persoană pe lună.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.