Autorităţile colorează Clujul „de vis” pentru investitori. Din declaraţii

În județul cu o bucăţică de autostradă şi care nu a văzut o inaugurare majoră de investiție străină -dintre cele de ordinul zecilor de milioane de euro – de la tăierea de panglică a nemţilor de la Bosch, de acum un an (pentru o investiţie anunţată din 2012), autoritățile vorbesc despre avantajele Clujului pentru lansarea de noi afaceri. Dar nu oricum, ci cu exemple de proiecte. Numai că o parte dintre acestea sunt unele cu soartă incertă sau lansate de ani de zile, dar care încă nu se văd în teren sau în viaţa reală a economiei: Centrul Cultural Transilvania, Tetapolis, Cluj Innovation City sau un mare centru expozițional pe care Clujul nu îl are. Discursurile au fost prilejuite de această dată de vizita unei delegaţii germane cu oameni de afaceri interesaţi de parteneriate în regiune, eveniment la care oficialii clujeni au încercat să îi convingă pe nemţi că judeţul merită luat în calcul.

O delegație de oameni de afaceri din Germania, din landurile Brandenburg (inclusiv Berlin) și Turingia, reprezentând 10 firme interesate în dezvoltarea de parteneriate de afaceri cu firme din regiune a ajuns azi la Cluj pentru o întâlnire cu mediul de afaceri local, la care au fost invitaţi şi reprezentanţii administraţiei publice locale. Nemţii se află în perioada 18-22 mai în România, iar sectoarele de activitate de interes ale delegației germane sunt construcțiile (echipamente și materiale), tipărire digitală și formare profesională. Unele companii caută parteneri pentru a-și desface produsele, altele au nevoie de furnizori de componente, altele ar vrea chiar să își deschidă linii de producție, spun reprezentanții delegației germane. Ar exista, de asemenea, oportunități de colaborare în domeniul Resurselor Umane și în Cercetare-Dezvoltare.

Misiunea germană este organizată de Germany Trade and Invest, agenție a Ministerului Economiei din Germania, cu scopul de a facilita dezvoltarea schimburilor comerciale dintre companiile germane și cele din alte țări europene, în special în Sud-Estul Europei. În România, primul „popas” de afaceri e la Cluj, unde evenimentul are ca partener local Agenția de Dezvoltare Regională Nord Vest, dar vor fi organizate burse de afaceri și în Alba Iulia și Sibiu. „Suntem prezenți de mult timp în România, în special în regiunea Centru, de 15 ani, dar în ultimii ani regiunea din jurul Clujului ne-a atras atenția, a început să cunoască o dezvoltare deosebită, s-au creat parcuri industriale noi. Când venim aici cu investitori nu înseamnă că vrem ca ei să părăsească Germania, ci venim deoarece credem că putem avea beneficii economice reciproce. Credem că există posibilități și pentru companiile românești să investească și să facă afaceri în Germania”, spune Peter Alltschekow, director general al Germany Trade and Invest.

Pentru oraşul-gazdă de potenţiali investitori, sistemul „Terenuri gratis și forță de muncă ieftină” nu mai reprezintă o strategie de a atrage afaceri, arată directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), Claudiu Coșier. „După mai multe misiuni în regiunea Centru, începând de anul acesta reprezentanții germani au considerat interesant să vină în Transilvania de Nord, la Cluj. Nu am fost niciodată o regiune interesantă strategic pentru nimeni. În acest nou context macroeconomic și datorită evoluției polului de creștere Cluj, devenim mai interesanți pentru investitorii străini. Avem sectoare în Cluj în care nivelul salariilor este foarte ridicat, cum ar fi sectorul IT. Începând din acest moment, modalitatea de a atrage investitori străini nu mai este oferirea de teren în parcuri industriale și forță de muncă ieftină. Pentru că nu mai avem. Modalitatea de a atrage investitori este stimularea cooperării economice între companii, până la acel punct în care se justifică și o investiție într-un teritoriu străin”, spune Coșier.

Clujul „mirific”

Lucrurile au ajuns pe un teritoriu extrem de optimist în momentul în care evenimentul cu delegația germană a ajuns la faza discursurilor autorităților locale. În Cluj există peste 500 de firme cu capital german, dar și o puternică asociație a oamenilor de afaceri nemți, precum și un grup de tip școală profesională, sprijinit de companii germane, a subliniat prefectul Gheorghe Vușcan.

Primarul Emil Boc a fost însă cel care a adus mult „roz” în prezentarea Clujului economic. Clujul are (susţine primarul): forţă de muncă bine pregătită în orice domeniu, peste 100.000 de studenţi şi posibilitatea în mediul preuniversitar de a pregăti tineri pentru meserii pe interesul investitorilor. Prezenţa aeroportului internaţional (aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean şi dezvoltat prin proiecte care au ajuns subiect de anchete DNA, n.red.), precum şi proximitatea faţă de pieţele vestice ar fi alte avantaje ale oraşului. Şi tot un punct de atracţie pentru investitori pe care îl prezintă Clujului ar fi faptul că are forţă de muncă la costuri încă mai joase faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, susţine primarul, nu prea în linie cu noua „regulă” enunţată de expertul ADR privind atragerea investitorilor, care nu ar mai trebui „momiţi” cu resursă umană ieftină.

Administraţia nu a majorat taxele şi impozitele locale şi aplică cele mai scăzute sume posibile în parcurile industriale, precum şi reduceri pentru clădirile „verzi”, a mai subliniat primarul. De asemnea, există mare potenţial de dezvoltare în Cercetare-Dezvoltare şi IT, zice primarul, amintind de Cluj Innovation City, orăşelul din oraş care ar necesita investiţii de 350 de milioane de euro, pentru care primăria pune la bătaie 200 de ha şi vrea colaborare cu mediul de afaceri. Primarul susţine că există intenţia de a se depune acest proiect pe planul Juncker, în ideea de a atrage investitori privaţi în proiecte care să fie garantate dintr-un fond al Băncii Europene de Investiţii.

Menţionăm totuşi că despre acest proiect se vorbeşte încă din toamna lui 2012, când ideea a fost lansată în spaţiul public de clusterul Cluj IT, însă pe dealul unde primăria a alocat teren a început de atunci lucrul la numai două proiecte de centre de afaceri, de mici dimensiuni (în comparaţie cu ideea „mamutului” Cluj Innovation City). De fapt, din cele două proiecte demarate de municipalitate, cu fonduri europene, unul are acum soartă incertă (Centrului de Industrii Creative), după ce constructorul care se ocupă de lucrări a intrat în insolvenţă.

Potrivit primarului, Clujul are infrastructură bună. Apoi intervine o corectură mică: „relativ bună”. Şi asta în comparaţie cu alte regiuni. Dar se lucrează la asta, spune primarul municipiului din judeţul în care de peste 10 ani se tot construieşte la o autostradă care să ne lege de alte economii. Tot la capitolul avantaje ale oraşului candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru 2021 avem… proiectul Centrului Cultural Transilvania, zice primarul. Menţionăm că nici acesta nu există încă în realitate: niciun şantier nu a demarat pe terenul desemnat de pe Bulevardul 21 Decembrie, în condiţiile în care planuri sunt de mult (contractului pentru realizarea documentației s-a semnat în decembrie 2011).

După prefectură şi primărie, vine rândul Consiliului Judeţean să prezinte Clujul investitorilor, prin vocea lui Kerekes Sandor. Aşadar, Clujul are: universităţi, aeroport internaţional şi parcuri industriale (Tetarom). Ceea ce nu aminteşte oficialul este că cel mai mare dintre parcurile publice, Tetarom III, e „blocat” de câteva luni la un grad de ocupare de puţin peste 60%, fără noi investitori de anvergură anunţaţi în perioada recentă. Parcurile ştiinţifice ar fi de asemenea o procupare în judeţ, prin proiectul Tetapolis, care ar urma să aducă laolaltă universităţile şi mediul de afaceri, spune reprezentantul CJ. Numai că nici Tetapolis nu are perspective clare de materializare, fiind un alt proiect de tip „stand by” al judeţului. Clujul e „un oraş de târguri”, mai spune oficialul, cu evenimente care depăşesc hotarele ţării. Asta într-un Cluj în care organizatorii de evenimente se plâng de ani de zile de lipsa de spaţii adecvate pentru târguri şi expoziţii, precum şi de condiţiile oferite de centrul Expo Transilvania.

 Versiunea oamenilor din economia reală

Tonurile tabloului de vis au suferit câteva corecţii la intervenţia mediului de afaceri. Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor a amintit în primul rând de rezervele pe care le are Clujul în câteva domenii. „Avem o bună tradiţie în producţia industrială, care în utlima perioadă, din cauza puterii scăzute a firmelor româneşti, a scăzut ca pondere în economia judeţului. Deci aici avem o rezervă imensă şi s-ar putea investi serios. Idustria ospitalităţii, turismul, agricultura ar putea absorbi investiţii. Avem IMM-uri consolidate şi antreprenoriat matur”, susţine Feneşan. Pe de altă parte, reprezentantul APM nu ezită să recunoască în faţa potenţialilor parteneri de afaceri germani: „veţi întâlni în România şi în Cluj lucruri care nu sunt dintre cele mai bue”. În top 3: 1. birocraţia „de care nu scăpăm şi de care partenerii germani nu vor fi încântaţi”; 2. sistemul de impozitare şi taxare, „care e mult mai mare decât acel încurajator 16%” şi 3. raportul angajator-angajat (nu prea suntem în topul productivităţii). „Aşa că aş propune parteneriate: oamenii de afaceri români să gestioneze aceste neajunsuri şi partea germană să vină cu ce e bun din sistemul de acolo. Dar, dacă sunteţi aici, înseamnă că numărul avantajelor bate numărul dezavantajelor şi sunt convins că se pot găsi la Cluj oportunităţi de afaceri”, încheie, totuşi optimist, Feneşan.

„Infrastructura e o problemă mare în România”

Perspectiva germanului cu afaceri în România este şi ea mult mai echilibrată decât versiunea celor din administraţie. „Sunt câteva avantaje majore pe care le are Clujul. Unul ar fi capitalul uman de care dispune oraşul. Angajaţii sunt foarte profesionişti şi apropiaţi, cultural, de Germania. Universităţile sunt foarte deschise la colaborare şi avem sprijin din partea autorităţilor locale. Pe de altă parte, sunt două greutăţi principale de care dăm în Româna: una ţine de dreptul muncii. Sunt foarte multe controale şi e extrem de greu să concediezi un angajat. Iar infrastructura e o problemă mare în România. Chiar dacă se dezvoltă aeroportul internaţional, să circuli în interiorul ţării e o provocare. Sunt 300 de kilometri între Cluj şi Braşov, dar unui partener de afaceri îi ia 7 ore jumătate să vină la noi, cu trenul”, punctează Philipp Kandal, german cu afaceri aici, care se declară „fan” al Clujului. Acesta mai menţionează totuşi că există proiecte de infrastructură care dau speranţe de mai bine.

„Problemele sunt practic aceleaşi ca în Germania. Eu am venit să cunosc regiunea, e o vizită de recunoaştere. Nu o să încep acum o afacere, dar ne interesează să vedem în ce fel se va putea face o colaborare pe viitor”, ne spune, după prezentări, Tino Hahn, unul dintre oamenii de afaceri veniţi în vizită la Cluj, interesat de domeniul resurselor umane.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.