Clujul de acum 100 de ani: avea doar 5.600 de case și o singură piață
Istorie by Actual de Cluj - mai 01, 2025 0 301
Un volum despre istoria Clujului publicat în 1923 ne prezintă orașul din urmă cu un secol.
Volumul ”Clujul” a fost scris de Victor Lazăr, profesor la școala normală de învățători din Cluj, și făcea parte din biblioteca ”Orașele noastre”.
Volumul „Clujul”, scris de Victor Lazăr, profesor la Școala Normală de Învățători din Cluj, este o lucrare apărută în cadrul colecției „Orașele noastre”, care urmărea să familiarizeze publicul larg, în special elevii, cu specificul istoric, geografic, cultural și economic al orașelor importante din România. Lucrarea lui Lazăr este dedicată orașului Cluj (Cluj-Napoca) și are un pronunțat caracter educativ, fiind redactată într-un stil accesibil, dar riguros documentat. Autorul combină informațiile istorice cu elemente geografice și sociale, oferind o privire de ansamblu asupra evoluției orașului și a rolului său în viața Transilvaniei.
Cartea este structurată în mai multe capitole care abordează teme precum: geografia orașului și a împrejurimilor, momentele esențiale din istoria Clujului, dezvoltarea economică și culturală, precum și instituțiile importante – școli, muzee, biserici, administrație. Lectura este îmbogățită de descrieri ale clădirilor emblematice și ale vieții cotidiene din epocă.
Iată cum descrie acesta orașul Cluj de acum o sută de ani:
Întreg teritoriul Clujului e de 22.650 jugăre, din cari 350 jugăre pădure şi 1800 jugăre intravilan, pe care sunt construite cele peste 5.600 case cu o rețea de strade în lungime de 135 km.
Orașul are următoarele cartiere: în centru e oraşul vechiu, dela acesta spre Răsărit orașul de jos cu cazăr- mile, numit în capătul cel mai dinafară Hostat (din nemţescul Vorstadt), oraşul dintre ape (Someşul şi ca- nalul morilor), cartierul Cetățuii până la gară; pe malul drept al Someşului e oraşul de sus, întemeiat în secolul al 18-lea între oraşul vechiu şi Mănăstur, în urmă fostul sat românesc Mănăsturul, alipit la 1896 Clujului. Dincolo de gară s’a format un cartier nou locuit mai ales de lucrători. Clujul are şi cartiere de vile: unul pe laturea dinspre Calea Regele Ferdinand a dealului Cetățuii, altul dela Teatrul Național în sus pe stânga, un al treilea dea- lungul Promenăzii şi în fine unul în partea de sus a străzii Regale, numit Hazongard,) după numele unui vechiu cetățean sas, Hasenschart. Interesant e car- tierul de pe coasta Cetățuii de către Someș. Coasta e plină de colibi, bordeie, chiar peşteri săpate în ea, în cari locuese țigani şi desmoşteniți ai soartei. Poliția are mult de lucru în acest cartier.
Calea Victoriei cu Str. Memorandului şi Calea Moților (fostă a Mănăsturului) taie, dela N. E. spre S. V., oraşul în două. Paralel cu Calea Victoriei, din Piaţa Unirii spre N. E., e strada Regina Maria, care se prelungeşte, dela Teatrul Național înainte, în strada Dorobanţilor cu Palatul Justiției la începutul ei. Pa- ralel cu strada Regina Maria sunt Str. I. Brătianu, Str. M. Kogălniceanu, în aceasta Universitatea, și Str. Avram Iancu. Din Piaţa Unirii spre gară duce Calea Regele Ferdinand cu un pod de fier peste Someş. Pe calea aceasta e impozantă clădirea Marianum, care cuprinde mai multe institute catolice de învăţământ. În orașul vechiu, cu casele înghesuite, dăm de străzi înguste şi întortochiate, cu mici luminişuri, o prive- lişte care reaminteşte vechile oraşe medievale germane. Inguste sunt şi multe din stradelele, cari formează trecătoarea dintre stradele principale paralele.
Piețe mari are Clujul numai una: Piaţa Unirii, în mijlocul oraşului, pătrată şi formând între capetele Căii Victoriei şi Str. Regina Maria un Corso, prea scurt pentru publicul ales al Clujului. Piețe mai mici sunt a lui Alex. I. Cuza, un fel de Grădină Sf. Gheorghe din Bucureşti; în piața aceasta se va înălțà Catedrala ortodoxă a Clujului; tot aici e Directoratul general al agriculturii. In apropiere e Piața Ştefan cel Mare, cu Teatrul Naţional şi Casa învățătorilor. Aproape de Someş, dela Calea Regele Ferdinand spre E. e Piaţa Mihai Viteazul, încărcată mai ales Lunia şi Joia cu carne, legume, poame, lapte şi derivatele lui şi alete- producte ale satelor din împrejurimile Clujului. Intr’o mică piață, în dosul Postei centrale, aproape de Someş se vând păsări de curte. Mare e Oborul de vite şi Piaţa fânului, în spre calea ferată.
De-a lungul Someşului, între Cetățuie şi oraşul vechiu, valea gârlii e prefăcută într’o frumoasă Promenadă cu copaci umbroşi, lac mare cu insulă la mijloc, chiosc şi teatru de vară. Dincolo de Promenadă sunt Arenele. sportive cu amfiteatru.
Frumos e cimitirul Clujului, cu intrarea în Str. Avram Iancu şi întinzându-se pe o coastă cam iute, care se pierde apoi în câmp.
