Închide

Clujul, cu gunoaiele în stradă. „Și mâine pot închide rampa pentru că depozitez, în afara legii, pe proprie răspundere”

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 29, 2014 2 1267

Depozitul regional pentru deșeuri care e în șantier pe un deal din Feleacu a sărit din toate termenele de finalizare. Ultimele date fixau lucrarea undeva la 30%. „Închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât și ecologizarea acesteia este o certitudine pentru anul acesta” , spun reprezentanții Consiliul Județean, instituția care gestionează ambele proiecte.

Unde aruncăm gunoaiele clujenilor din momentul t (prezent) până la momentul t 1 (când va fi gata prima celulă ecologică de depozitate)? „Tot la Pata Rât”, spune operatorul Salprest Rampă, dar și specialiștii contactați de actualdecluj.ro.

sursa foto: www.neuerweg.ro, fotograf Edmond Kreibik

Rampa de la Pata Rât e formată din trei celule de bază pentru depozitare și o platformă de sortare a deșeurilor reciclabile.

Prima celulă cu perioada de depozitare 1993-1997 are 2,8 hectare și a fost închisă în baza autorizației de construire nr. 1707/10 septembrie 2002, lucrări finalizate în 2004. Cea de a doua celulă cu perioadă de depozitare 1972-1997 are peste 6 hectare, este închisă, dar lucrările sunt nefinalizate. Celula a treia , care are ca perioadă de depozitare 1997-2010, are peste 11 hectare, însă stocarea a fost sistată în baza HG 349/2005.

Platforma de sortare deșeuri reciclabile este de 2300 mp și este amplasată chiar la întrarea în rampă. Tot ansamblul de aproape 20 de hectare face parte din conturul rampei de la Pata Rât și face obiectul contractului de închidere derulat de Consiliul Județean.

Tot la Pata Rât  lângă celula trei  există și o platformă temporară de stocare 2010-2012 de peste 2,2 hectare. Pe aceasta, legal, nu se mai pot depozita deșeurile. Ce s-a depozitat trebuie mutat în noul depozit regional.

Conform legii nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, autoritățile locale sunt proprietare pe deșeurile aruncate de clujeni la punctele gospodărești. Adică primăria clujeană. Așa că aceasta trebuie să-și asume depozitarea deșeurilor.

Consiliul Județean a somat deja primăria, după cum a declarat managerul proiectului de management al deșeurilor, Mariana Rațiu,  să identifice un teren unde să se depoziteze în continuare gunoiul clujenilor, în contextul în care  închiderea rampei va începe anul acesta.

sursa foto: ecomagazin.ro

„Criza gunoaielor poate începe oricând. Și mâine pot închide rampa pentru că depozitez, în afara legii, pe proprie răspundere. Deșeurile se depozitează în continuare la Pata Rât. Primăria a identificat un teren de 3,3 hectare lângă a patra celulă temporară de depozitare pentru perioada 2012-2014, unde se pot depozita în continuare gunoaiele și se poate extinde termenul cu încă un an. Acum primăria lucrează pentru a pune la dispoziție un teren de 5000 de mp pentru extinderea platformei patru și urmează și cele trei hectare. Lângă acest teren mai sunt și proprietăți private de peste 2,7 hectare. Noi oricum avem și un contract cu Holcim pentru a duce la ei fracția uscată”, a spus Eugen Vereș, administratorul Salprest Rampă, societatea care se ocupă de rampa de gunoi de la Pata Rât.

Acesta a precizat că depozitarea deșeurilor tot în zona Pata Rât este cea mai bună soluție pentru Cluj,  în contextul în care tot ce s-a depozitat după momentul 2010 trebuie mutat în depozitul ecologic, când acesta va fi gata.

„La Bistrița, unde depozitul ecologic a fost finalizat,  nici la ora actuală nu s-au mutat deșeurile depozitate după închiderea gropii de gunoi și pâna la terminare noului depozit. Când se vor muta acolo deșeurile, o celulă se va umple și apoi vor avea și ei probleme cu depozitarea. Așa că nici nu poate fi vorba ca deșurile Clujului să fie primite la depozitul ecologic din Bistrița.  Autoritățile trebuie să-și asume și ele soluția Pata Rât”, a mai subliniat Vereș.

El a mai precizat că la Pata Rât nimeni nu va putea desfășura activități atâta timp cât va funcționa colonia de romi numită și „Dallas”.

„Aici trebuie făcută ordine și cei care nu au domiciliu sau buletine de Cluj trebuie trimiși în localitățile de reședință. Până când primăria nu va gestiona aceată problemă, nu poate fi vorba de a derula nici activități de închidere a gropii de la Pata Rât, nici de colectare selectivă, a adăugat Vereș.

sursa foto: prorromana.org

Mircea Popa, consultant pe probleme de management al deșeurilor, care a lucrat și în cadrul proiectului depozitului regional de la Cluj (proiect început de CJ Cluj pe bani europeni) spune că a renunțat la colaborare din cauză că noul depozit propus de autoritățile județene are  probleme de calitate în ceea ce privește soluțiile tehnice.

În primul rând s-a gândit un depozit regional pe un deal de 5 hectare și s-a fundamentat cu trei foraje care nu s-au făcut sub nivelul de adâncime al lucrărilor din proiect. Apoi, căile de acces gândite sunt insuficiente. Toate acestea înseamnă riscuri în viitor. Consiliul Județean trebuie să-și recunoască greșeala, să o plătească. Până la finalizarea noului depozit,  autoritățile locale și județene trebuie să își asume o soluție de depozitare. Cât mai este la Pata Rât liber se va umple în jumătate de an. E o problemă importantă și nu văd rațiunea unui joc politic (între cele două palate administrative – n.red.). Dacă depozitezi în altă parte, înseamnă să cheltuiești mai mulți bani pentru a închide și ecologiza zona”, a explicat Popa.

Un alt specialist care a lucrat în sistemul de control-mediu a menționat că asumarea depozitării deșeurilor la Pata Rât și implementarea unui sistem real de colectare selectivă ar fi soluția potrivită pentru Cluj. În plus, pentru colectarea selectivă este nevoie de taxarea suplimentară a clujenilor care nu aruncă gunoiul selectiv.

„Trebuie o campanie agresivă pentru a convinge clujenii să colecteze selectiv, a menționat același specialist.

 

 

 

 

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

2 comentarii

  1. foarte frumos acest articol are multe adevaruri dar vreau sa stiti un lucru lanoul centru ecologic care este in santier celulele ecologige de lapunctul de lucru numit fidic rosu cei de la tahal stiu ce inseamna ar trebui sa faca o expertiza mai ampla sa vada cum sau executat drenajele caci acest lucru sta la baza fundului celulelor de depozitarea viitoarelor gunoaie astazi sint somer caci am spus un adevar am lucrat acolo cei de la scc napoca nau respectat proiectul

Scrie un comentariu