CJ Cluj atacă la Înalta Curte decizia prin care pierde Castelul Goga de la Ciucea

La patru luni după ce instanța a decis ca Muzeul Octavian Goga de la Ciucea să ajungă în proprietatea moștenitorilor – și deci Consiliul Județean să piardă proprietatea asupra domeniului – instituția înaintează recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Mâine vor fi patru luni de când Curtea de Apel București a pus capăt unui proces vechi de câțiva ani în care moștenitorii lui Octavian Goga cereau anularea actului de donație către Statul Român privind domeniul de la Ciucea și deci intrarea acestuia în proprietatea moștenitorilor. Instanța a admis cererea acestora, dar au trebuit să treacă patru luni până când Consiliul Județean să formuleze recurs. Motivul – soluția a fost comunicată instituției la vechiul sediu, din Palatul Administrativ aflat în centrul orașului. „A fost o problemă cu comunicarea, soluția instanței s-a trimis la vechiul sediu”, a explicat secretarul județului, Simona Gaci. Ea e cea care a reprezentat instituția în procesul vechi de câțiva ani cu urmașii fostului om politic Octavian Goga și spune că probabil va reprezenta instituția și de acum înainte, „dacă nu va fi angajată o casă de avocatură”.

E posibil ca recursul la Înalta Curte să prelungească procesul cu ani buni, având în vedere că pot fi administrate și probe noi – „doar înscrisuri”, după cum precizează Gaci, care adaugă că, din experiența altor procese la care a făcut recurs la ÎCCJ, primul termen e probabil să fie fixat peste cel puțin trei luni.

Procesul a avut nouă înfățișări doar anul trecut, la Curtea de Apel.

Să mai spunem că soluția instanței a fost atacată ieri de CJ Cluj, dar și de restul părților – moștenitorii Eugenia Mureșanu, Florin Mureșanu și Radu Mureșanu au atacat decizia cu recurs în 23 martie, la fel ca Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice; ieri decizia a fost atacată și de CJ Cluj.

Soluția Curții de Apel București, din decembrie:

Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată completată şi precizată. Constată nulitatea absolută a donaţiei realizate prin Oferta de donaţie autentificată sub nr.1209 din 17.02.1966, Decizia nr.132 din data de 17.02.1966 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional Cluj, Actul de donaţie autentificat sub nr.326 din 10.06.1966 şi Decizia nr.616 din data de 23.06.1966 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional Cluj. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei, în sensul respingerii capetelor de cerere vizând : – nulitatea absolută a testamentului întocmit la data de 10.06.1966 de Veturia Goga în favoarea Statului Român pentru aceleaşi bunuri obiect al donaţiei menţionate; – constatarea ineficacităţii acestui testament; – revendicarea bunurilor obiect al donaţiei menţionate şi cel privind acordarea de despăgubiri pentru bunurile care nu mai pot fi restituite, precum şi pentru alterările produse, ca neîntemeiate. Respinge cererea intimatului Judeţul Cluj de acordare a cheltuielilor de judecată aferente fazei de apel, ca nefondată. Ia act că apelanţii reclamanţi şi-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare

 

Iată istoria conacului din Ciucea, așa cum e ea prezentată de Consiliul Județean:

Domeniul de la Ciucea este cumpărat de către Octavian Goga în anul 1920 de la Boncza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Odată cu semnarea  actului de vânzare-cumpărare, Octavian Goga devine proprietarul complexului de la Ciucea, care, în acel moment cuprindea următoarele bunuri imobile:
-castelul, într-o altă arhitectură, de dimensiuni mai reduse;
-corpurile de clădire văruite, de culoare albă, clădiri care vor fi  doar reparate, păstrându-li-se atât arhitectura, cât şi funcţionalitatea.
Între anii 1921 -1926, Octavian Goga modifică esenţial castelul: îl măreşte, îl etajează,îi schimbă arhitectura, conferindu-i un stil nou brâncovenesc, cu verande largi şi vedere spre Criş.
Tot în această perioadă, se ridică un gard de piatră zidită al întregii incinte, se construieşte cunoscuta ,,casă de pe stâncă” şi se repară celelalte clădiri (,,Casa Albă”, ,,Casa Ady Endre” şi clădirea ,,Mănăstire”). În 1923, familia Goga se mută în casă nouă.
         Din păcate, la 7mai 1938, Octavian Goga decedează la Ciucea, în urma unui atac cerebral suferit cu trei zile înainte. În 1939, după moarte poetului, Veturia Goga aduce la Ciucea un monument de arhitectură românească, biserica din lemn din comuna sălăjeană Gălpâia, înfiinţează o mănăstire de maici care funcţionează până în 1947 şi îşi reia activitatea în 1994. Între anii 1938-1958, prin stădaniile extraordinare ale Veturiei Goga   s-a realizat ,,Mausoleul”, monument funerar ridicat după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino şi decoraţiile proiectate de artista plastică Nora Steriade.
Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” s-a înfiinţat prin Dispoziţiei Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă cu nr. 6694/1966 ca urmare al actului de donaţie nr.863/1966 către statul român, făcut de Veturia Goga, văduva poetului. Muzeul este proprietatea  Consiliului Judeţean Cluj, proprietar care subvenţionează şi coordonează activitatea muzeului, iar din punct de vedere ştiinţific este coordonat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional reprezentat în teritoriu prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj.
Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” deţine un patrimoniu imobil format dintr-un teren de 4 ha pe care sunt amplasate 9 clădiri si un patrimoniu mobil ce cuprinde 14 310 piese organizate pe colecţii, expuse sau depozitate în sălile complexului muzeal.

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.