Decizia asupra dreptului de proprietate asupra conacului lui Octavian Goga de la Ciucea, disputat la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost amânată până în toamnă, deși azi urma să fie dat verdictul final.

Procesul dintre moștenitorii Veturiei Goga și Consiliul Județean Cluj a ajuns la Înalta Curte, unde astăzi urma ca instanța să se pronunțe definitiv asupra cererii acestora. Verdictul a fost însă amânat, până în octombrie. Motivul – o asociație din Cluj a depus chiar azi o cerere de intervenție accesorie, în sprijinul uneia dintre părți, mai exact în favoarea Consiliului Județean Cluj.

Consiliul Județean Cluj a fost reprezentat în instanță, ca până acum, de secretarul județului, Simona Gaci, care însă nu dă declarații presei.

Președintele asociației care a depus cererea de intervenție în instanță, Mircea Popa, e foarte vehement când e vorba de conacul de la Ciucea: ” ca președinte al Astrei clujene, cea mai veche societate culturală din Transilvania înființată în 1861, la care a lucrat și Goga, am intervenit în proces fiindcă eu consider că și Uniunea Scriitorilor, Academia Română și alte instituții culturale au dreptul de a apăra memoria poetului Octavian Goga, care e lăsată deocamdată – doamna de la Consiliu (Simona Gaci-n.red.) a mers singură, dar dânsa trebuia să facă un apel la alte instituții care sunt în măsură să gândească împreună o strategie comună de apărare a unui patrimoniu național, care nu poate fi lăsat la îndemâna unor moștenitori hrăpăreți, cum spune doamna Goga. Am expus mai multe argumente, între care punctul esențial e că în legea 10 din 2001 apare într-adevăr că pot fi retrocedate și muzee, case de cultură, școli, ceea ce e o prostie. Dar mă rog, eu vreau să scot de sub incidența ideii de muzeu acest patrimoniu al complexului de la Ciucea, care are ca destinație inițială cea de a fi pantheon, mausoleu și lăcaș de veci al poetului. Susțin că lăcașul de veci al unui mare poet național nu poate fi obiect de tranzacție. Are caracter de mormânt, în esență. Acesta e argumentul suprem pe care îl aduc. Al doilea e că e un simbol al prieteniei româno-maghiare prin faptul că acolo e păstrată casa lui Ady Endre și nu poate fi distrus de neaveniți. Acest lăcaș aflat în proprietatea statului român a fost respectat și de regimul Horthy, care a exceptat de la orice fel de imixtiune acest domeniu. A fost recunoscut de partea maghiară ca aparținând statului român, ce vreți mai mult? Retrocedarea sa ar fi o rușine națională”.

Să mai spunem că înfățișarea de azi vine la patru luni după recursul înaintat de părți la decizia Curții de Apel București, decizie care la rândul ei urma unui proces vechi de câțiva ani în care moștenitorii lui Octavian Goga cereau anularea actului de donație către Statul Român privind domeniul de la Ciucea și deci intrarea acestuia în proprietatea moștenitorilor.

Iată istoria conacului din Ciucea, așa cum e ea prezentată de Consiliul Județean:

Domeniul de la Ciucea este cumpărat de către Octavian Goga în anul 1920 de la Boncza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Odată cu semnarea  actului de vânzare-cumpărare, Octavian Goga devine proprietarul complexului de la Ciucea, care, în acel moment cuprindea următoarele bunuri imobile:
-castelul, într-o altă arhitectură, de dimensiuni mai reduse;
-corpurile de clădire văruite, de culoare albă, clădiri care vor fi  doar reparate, păstrându-li-se atât arhitectura, cât şi funcţionalitatea.
Între anii 1921 -1926, Octavian Goga modifică esenţial castelul: îl măreşte, îl etajează, îi schimbă arhitectura, conferindu-i un stil nou brâncovenesc, cu verande largi şi vedere spre Criş.
Tot în această perioadă, se ridică un gard de piatră zidită al întregii incinte, se construieşte cunoscuta ,,casă de pe stâncă” şi se repară celelalte clădiri (,,Casa Albă”, ,,Casa Ady Endre” şi clădirea ,,Mănăstire”). În 1923, familia Goga se mută în casă nouă.
Din păcate, la 7mai 1938, Octavian Goga decedează la Ciucea, în urma unui atac cerebral suferit cu trei zile înainte. În 1939, după moarte poetului, Veturia Goga aduce la Ciucea un monument de arhitectură românească, biserica din lemn din comuna sălăjeană Gălpâia, înfiinţează o mănăstire de maici care funcţionează până în 1947 şi îşi reia activitatea în 1994. Între anii 1938-1958, prin stădaniile extraordinare ale Veturiei Goga   s-a realizat ,,Mausoleul”, monument funerar ridicat după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino şi decoraţiile proiectate de artista plastică Nora Steriade.
Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” s-a înfiinţat prin Dispoziţiei Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă cu nr. 6694/1966 ca urmare al actului de donaţie nr.863/1966 către statul român, făcut de Veturia Goga, văduva poetului. Muzeul este proprietatea  Consiliului Judeţean Cluj, proprietar care subvenţionează şi coordonează activitatea muzeului, iar din punct de vedere ştiinţific este coordonat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional reprezentat în teritoriu prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj.
Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” deţine un patrimoniu imobil format dintr-un teren de 4 ha pe care sunt amplasate 9 clădiri si un patrimoniu mobil ce cuprinde 14 310 piese organizate pe colecţii, expuse sau depozitate în sălile complexului muzeal.

Citește și:

CJ Cluj atacă la Înalta Curte decizia prin care pierde Castelul Goga de la Ciucea

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.