Închide

Cine primește scutiri de impozite pentru clădiri verzi? Tură nouă de dezbateri

ActualitateEconomie by Kristina Reştea - dec. 23, 2014 0 842

 

Consiliul local a amânat luarea unei decizii privind modul de impozitare a „clădirilor verzi” și a programat pentru 8 ianuarie o nouă dezbatere pe această temă. Cei implicați în industria auditărilor în domeniu se contrazic în ceea ce privește corectitudinea unei astfel de scheme, așa că deocamdată administrația locală nu a stabilit cine plătește mai puțini bani pentru clădiri în 2015. Între timp, în orașul care a introdus facilitatea „verde” răsar tot mai multe clădiri certificate.

Noua grilă de „recompense” pentru imobile certificate oferă reduceri diferențiate de impozit pentru clădiri: de 20%, 35%, respectiv 50%, în funcție de nivelul obținut. Proiectul de hotărâre prin care s-ar implementa noua formulă s-a aflat pe ordinea de zi a ultimei ședințe de Consiliu Local (cea din 22 decembrie) și a fost întocmit după ce mai mulți specialiști din piață au sesizat că formula în care s-a aplicat până acum reducerea este inechitabilă și se oferă și unor clădiri „cosmetizate”. Menționăm că municipiul Cluj-Napoca este primul oraş din ţară care a introdus reducerea de impozit pentru proprietarii clădirilor verzi: 50% în cazul persoanelor fizice și aplicarea impozitului minim (25%) în cazul persoanelor juridice. Însă nici noua modalitate de aplicare a reducerii nu este ideală. Patru ONG-uri din Cluj-Napoca chiar i-au cerut primarului Emil Boc să renunțe la proiect, așa că în ședința de luni subiectul a fost amânat. O nouă dezbatere publică a fost programată pentru 8 ianuarie.

Consultați AICI proiectul de hotărâre în forma care s-a aflat pe ordinea de zi a ultimei ședințe de CL din an:

Organizațiile semnatare își exprimă îngrijorarea față de intenția Primăriei Cluj Napoca de a acorda beneficii fiscale din bani publici și unor clădiri declarate ca fiind verzi “în baza unei scheme de verificare superficiale și de fațadă” denumite BREEAM In Use. “Am constatat cu uimire că 100% dintre clădirile care au beneficiat de reducerea de taxe în 2014 sunt clădiri date în folosință, majoritatea (5 din 6) fiind evaluate superficial prin BREEAM In Use și nu pe baza unor instrumente de certificare riguroase și relevante”, arată semnatarii scrisorii deschise. Aceștia adaugă că auditul BREEAM In Use nu atinge obiectivele de transformare a pieței propuse de referatul pe baza căruia a fost aprobat HCL 225/2012 respectiv HCL 190/2014 și care ar urma să stea la baza noii scheme de ajutor de minims.

Scrisoarea deschisă a ONG-urilor a fost semnată de Clubul de Cicloturism Napoca,  Asociația Ecologistă Floare de Colt, Asociația România în Tranziție și Institutul pentru Ecoinovare și poate fi citită aici:

Mai multe ONG-uri din Cluj acuză: poți audita energetic și o baracă

 

După scrisoarea deschisă care a blocat proiectul de hotărâre, un arhitect clujean care a lucrat la proiectul de HCL pentru Timișoara pe aceeași temă (folosit ca model și pentru Cluj) a transmis pentru Actualdecluj.ro câteva explicații suplimentare. Acesta susține inclusiv standardul de certificare BREEAM In-Use, clasificat de asocierea de ONG-uri ca “schemă de verificare superficiale și de fațadă”. „Trebuie clarificate câteva aspecte, care altfel riscă să compromită ideea de bază a lăudabilei inițiative a Consiliului Local (perfecționată prin forma propusă recent) și a instrumentelor BREEAM, LEED etc”, a subliniat arhitectul Adrian Pop, care a lucrat la proiecte în acum controversatul domeniu (BREEAM International Assessor & In-Use Auditor, LEED Green Associate, Living Building Challenge Ambassador)

Răspunsul arh. Adrian Pop la scrisoarea ONG-urilor:

“1. BREEAM, LEED, DGNB și celelalte sisteme similare sunt simple grile de evaluare a sustenabilității clădirilor, în urma cărora se obține un rezultat mai bun sau mai slab. Certificatul este doar formatul în care acest rezultatul este prezentat. A nu se confunda că acest certificat atestă vreo performanță ridicată, doar în cazurile în care într-adevăr nivelul obținut este unui ridicat. Poate că modul facil și eronat de a le prezenta ca „certificări de clădiri verzi”, orice o fi însemnând asta, a creat multe confuzii.

HCL-ul aprobat în 2012 și prelungit în 2014 avea această scăpare, oferind reducerea maximă (75%) din impozit, indiferent de nivelul certificării. Varianta nouă, propusă acum, oferă reduceri diferențiate, considerabil mai mici (20%, 35%, respectiv 50%), în funcție de nivelul obținut.

 

  1. Certificatul de performanță energetică nu are o legătură directă cu certificatul BREEAM. Certificatul de performanță energetică evaluează performanța termică a anvelopei clădirii. Certificatul BREEAM are un capitol dedicat energiei (care oricum evaluează mai puțin anvelopa, și mai mult forma clădirii, instalațiile, modul de operare, măsuri de schimbare de comportament etc), dar altele dedicate accesului la transport în comun, colectării selective și administrarea deșeurilor, managementul clădirii, poluarea produsă, folosirea apei, ecologia și biodiversitatea sitului și a mediului interior, impactul materialelor folosite sau a condițiilor de confort interior. Deci există intr-adevăr posibilitatea ca performanța energetică să nu fie de clasă energetică A, dar totuși celelalte capitole să aibă rezultate mai bune și să obțină o certificare BREEAM bună. De aceea faptul că în HCL sunt solicitate ambele certificări este un lucru foarte bun, pentru că se completează și sunt două condiții care ridică nivelul performanței mai sus.

3. Alături de celelate variante a standardului BREEAM, susțin standardul de certificare BREEAM In-Use, singura opțiune pentru clădirile existente pusă la dispoziție de BREEAM, din următoarele motive:

  • Cele 3 părți acoperă aspecte legate de forma construită a clădirii (Part 1), modul de administrare a clădirii (Part 2), respectiv modul de operare a clădirii (Part 3). Forma construită a clădirii e cea mai importantă, dar faptul că putem evalua și influența modul de administrare și de utilizare, schimbarea de comportament, mi se par lucruri care merită încurajate pe deplin, ba chiar promovate.
  • Partea 3 trebuie recertificată obligatoriu anual. Părțile 1 și 2 trebuie recertificate doar la 3 ani. Dar faptul că reducerile de taxe sunt diferențiate în funcție de nivelul de certificare este un stimulent pentru proprietarii de clădiri să realizeze imbunătățiri, ba chiar să colaboreze cu chiriașii pe care îi au (in cazul clădirilor de birouri) pentru a imbunătăți și modul acestora de operare a spațiilor. Celelalte sistemele de certificare au valabilitate 5 ani.

4. În procesul de realizare a evaluării unei clădiri nu există obligativitatea de a realiza îmbunătățiri. Dacă cei implicați își propun doar să demonstreze un nivel existent, pot să facă doar atât. Au realizat deja o performanță pe care alții o urmăresc prin lucrări suplimentare. Nu văd o problemă în asta și poate e dreptul lor să ceară aceeași recunoaștere.

E opțiunea și modul de lucru a fiecărui auditor și a fiecăror proprietari de clădiri. Sistemul BREEAM In-Use poate fi implementat ca o simplă evaluare, sau poate fi folosit ca un instrument de identificare a unor arii cu potențial și de urmărit modul in care anumite propuneri sunt implementate. Informativ, standardul BREEAM In-Use complet, cu toate cele 3 părți, are aproximativ 480 de puncte (nu 90 cum se spune in comunicatul de presă), iar în cazul unei clădiri pe care am finalizat-o recent, obținând un rezultat de care pot fi mulțumit, am colaborat cu echipa ce administrează clădirea aproximativ 9 luni.

5. Nu susțin că varianta BREEAM In-Use e mai bună decât alte opțiuni pentru clădiri noi sau reabilitate major. Acestea din urmă au alte avantaje foarte interesante, însă sunt lucruri diferite. Tocmai de aceea avem un standard special pentru clădiri existente, cu cele câteva avantaje detaliate mai sus, care mi s-au părut mai relevante”.

 

Puteți consulta AICI lista completă a clădirilor certificate în sistem BREEAM, în România și în Cluj-Napoca.

Citește și

Una mai “verde” decât alta: ce a pus Clujul pe harta clădirilor eficiente energetic

Sursa foto: City Plaza

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu